Mai mult de jumătate din membrii Secţiei pentru Procurori din CSM, citaţi la Secţia Specială. CSM acuză presiuni politice şi spune că va sesiza Comisia Europeană

Mai mult de jumătate din membrii Secţiei pentru Procurori din CSM, citaţi la Secţia Specială. CSM acuză presiuni politice şi spune că va sesiza Comisia Europeană

Săptămâna trecută CSM a avizat negativ două din propunerile ministrului pentru şefia parchetelorAdina Florea FOTO Mediafax

Procurori din CSM, printre care şi Nicolae Solomon, fost vicepreşedinte al Consiliului, au fost citaţi în calitate de martori la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) de către procuroarea Adina Florea. Solomon este aşteptat luni, de la ora 14.00. Acţiunea Secţiei Speciale vine după ce săptămâna trecută procurorii CSM au dat avize negative Gabrielei Scutea şi Giorgianei Hosu, propuse la şefia PÎCCJ şi DIICOT.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE 15.20 Nicolae Solomon a fost audiat luni la Sectia Speciala. La iesire de la audieri acesta a afirmat ca a fost citat în cazul unei plângeri făcute de publicaţia „Lumea Justiţiei" şi că nu ştie nimic despre anchetele care ar fi fost deschise impotriva sa.

„Nu stiu despre niciunul. Dar stiu ca am primit o solutie de clasare anul trecut. Adica am aflat de dosare dupa solutiile de clasare”, a declarat acesta.

Dosarul in care a fost audiat luni este facuta impotriva Sectiei pentru procurori a CSM pe motiv ca sectia a inchis un dosar disciplinar deschis fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi. Decizia sectiei CSM a ramas definitiva la Inalta Curte.

Procurorii CSM acuză presiuni din partea Secţiei Speciale

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acuzat luni Secţia Specială de anchetare a magistraţilor că face presiuni asupra membrilor săi şi a anunţat că va reclama această situaţie Comisiei Europene.

”Secţia pentru procurori apreciază că citarea a doi membrii ai Secţiei în maniera arătată, în cauze aflate pe rolul SIIJ încă din 2018, precum şi scurgerea în media a informaţiilor privind cele două activităţi procesuale, în contextul derulării procedurii de avizare parţial negativă a propunerilor Ministrului Justiţiei de ocupare a funcţiilor înalte la nivelul Ministerului Public şi al unei campanii media îndreptate împotriva membrilor Secţiei, reprezintă un factor de presiune şi de decredibilizate instituţională. Secţia pentru procurori informează opinia publică că va sesiza Comisia Europeană pentru a aduce la cunoştinţă aceste împrejurări”, a transmis CSM într-un comunicat.

Procurorii CSM citaţi după votul negativ faţă de propuneirle ministrului Justiţiei pentru şefii parchetelor

Pe 14 februarie ar fi fost citat şi procurorul din Consiliul Superior al Magistraturii, Florin Deac. El a fost chemat la Secţia specială pentru data de miercuri, 19 februarie, tot ca martor, într-un dosar din 2018. Nici despre acest dosar, deocamdată, nu se ştiu detalii.
 
Tot săptămâna aceasta este aşteptat la Secţia Specială şi procurorul Cristian Ban. 

Aşadar, din diverse motive, zilele acestea, vor fi audiaţi la SIIJ mai mult de jumătate din membrii Secţiei pentru Procurori a CSM.

Pe 11 februarie, procurorii CSM au avizat negativ cu majoritate de voturi (4-2) propunerile ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu pentru şefia DIICOT şi a Parchetului general. Avizul CSM este consultativ, însă Comisia Europeană a recomandat autorităţilor din România să ţină cont de avizele Consiliului în raportul MCV din 2018.
 
De ce au respins procurorii CSM propunerile pentru şefia DIICOT şi PÎCCJ
 
Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu, propunerile ministrului Cătălin Predoiu pentru şefia Ministerului Public şi a DIICOT, au primit aviz negativ din partea procurorilor Consiliului Superior al Magistraturii. Aceştia din urmă, după un nou interviu cu cele două candidate, au argumentat că cele două nu au identificat concret problemele cu care se confruntă cele două instituţii şi că soluţiile propuse sunt fie prea generale fie un simplu exerciţiu retoric.
 
În ceea ce o priveşte pe Gabriela Scutea, procurorii CSM susţin, în motivarea avizului negativ, că „prin modul de răspuns la întrebările adresate, de multe ori aluziv, ambiguu, ezitant şi bazat pe retorică excesivă, candidata a demonstrat că nu deţine capacitate de sinteză şi nici capacitate de punere în practică a obiectivelor ce par, astfel, asumate doar declarativ în cuprinsul proiectului scris”. Aceştia susţin că procuroarea Scutea nu doar că „nu a identificat problemele concrete cu care se confruntă Ministerul Public”, dar şi că răspunsurile lipsită de coerenţă „denotă o lipsă de viziune cu privire la modalitatea de rezolvare a dificultăţilor întâmpinate de parchete”. 
 
În unele probleme, precum strategia cu privire la serviciile tehnice din marile parchete, sau anumite recomandări MCV, procurorii CSM susţin că răspunsile Gabrielei Scutea denotă necunoaşterea problematicii. Nu în ultimul rând, procurorii CSM au sancţionat şi afirmaţia, din cuprinsul proiectului de management a candidatei, care a susţinut că „procurorii cu funcţii de conducere trebuie să orienteze procurorii când să acţioneze”. Prin raportare la principiul independenţei procurorului de caz, această poziţie „reflectă un mod necorespunzător de înţelegere a contrulului ierarhic în Ministerul Public”, se arată în motivarea Secţiei.
 
În ceea ce o priveşte pe Giorgiana Hosu, membrii Secţiei pentru procurori au notat că aceasta nu a dovedit că are o viziune clară asupra problemelor DIICOT. „Secţia pentru procurori constată că, deşi doamna procuror a indicat în proiect o serie de obiective, nu le poate argumenta pertinent, dovedint că prezentarea acestora nu rezultă dintr-o analiză aprofundată a problemelor şi nevoilor Direcţiei, ci doar dintr-o enumerare a unor idei general valabile”, susţin procurorii CSM. Un exemplu în acest sens este şi ideea creerii unei echipe de conducere unită. „Deşi şi-a propus prin proiect crearea unei echipe manageriale unite, scopul apre pur declarativ şi neasumat real, faţă de împrejurarea că nu a manifestat interes faţă de cunoaşterea proiectului de management al persoanei propuse pentru funcţia de procuror-şef adjunct”, se arată în motivarea CSM. Alte ori, erorile evidenţiate de către procurii CSM sunt cu mult mai grave: „doamna procuror a menţionat în proiectul de management defriţările ilegale ca fiind o nouă formă de infracţionalitate organizată, deşi această formă a infracţionalităţii organizate există de multă vreme, aspect care rezultă din chiar înscrisurile depuse de candidată. Ceea ce candidata trebuia să indice drept vulnerabilitate este lipsa de rezultate notabile, iar nu domeniul infracţional în sine”, susţin procurorii CSM.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările