Kovesi: Statul trebuie să recupereze un miliard de euro din dosarele finalizate de DNA. Inculpaţii preferă să petreacă timp în închisoare, dar să nu li se ia averea

Kovesi: Statul trebuie să recupereze un miliard de euro din dosarele finalizate de DNA. Inculpaţii preferă să petreacă timp în închisoare, dar să nu li se ia averea

Laura Codruţa Kovesi/ Foto: Octav Ganea

Procurorul şef DNA a declarat, marţi dimineaţă în cadrul unei dezbateri publice privind frauda şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice, că statul român are de recuperat circa 1 miliard de euro ca urmare a hotărârilor definitive doar din 990 de dosare instrumentate de DNA.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Ce ne lipseşte ca aceste hotărâri ale instanţelor să fie executate definitiv?”, a întrebat Laura Codruţa Koveşi, subliniind faptul că după ce procurorii obţin o hotărâre definitivă într-un dosar, recuperarea prejudiciului cade în sarcina altor instituţii, precum ministerul Finanţelor, ce au competenţe în a pune în executare aceste hotărâri. „Aceste instituţii să vină şi să spună ce probleme au”, a adăugat şefa DNA.

Laura Kovesi a ţinut să remarce că în cazul acestor hotărâri judecătoreşti, ce au putere de lege, procentul de executare nu depăşeşte 10%.

"În ultimii cinci ani au fost indisponibilizate bunuri şi valori în valoare de peste 2 miliarde de euro. În cazurile în care judecătorii au pronunţat sentinţe definitive de condamnare au dispus şi confiscări. În cazurile în care instanţele au fost sesizate prin rechizitorii DNA au rămas definitive 990 de hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea de bunuri in valoare de 1 miliard de euro, bani care trebuie să intre efectiv în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA", a explicat Kovesi.

De asemenea, a continuat şefa DNA, există o tendinţă a inculpaţilor de a-şi deschide conturi în alte state sau de a cumpăra proprietăţi acolo, ea precizând că DNA a sechestrat două proprietăţi din Franţa, două imobile din Spania şi a blocat conturi în Ciprru, Germania şi Elveţia.

"Atunci când vorbim de indisponibilizarea bunurilor, nu ne-am limitat la cele din România. Am observat tendinţa extrem de interesantă că inculpaţii obişnuiesc să îşi ascundă bunurile în străinătate ori în conturi off shore sau să cumpere proprietăţi în alte state. Sau să plece cu totul. Compartimentul de investigaţii financiare înfiinţat în 2015 în DNA a acoperit şi problema asta. 2016 a fost primul an în care DNA a sechestrat bunuri din alte state: două proprietăţi în Franţa în valoare de peste 3,5 milioane de euro, două imobile în Spania de peste 500.000 euro şi conturi blocate în Cipru, Germania Elveţia", a adăugat Kovesi. 

„În intervenţiile noastre publice din ultimii ani am insistat mereu pe necesitatea prevenirii faptelor de corupţie şi am spus că lupta împotriva corupţiei nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări şi condamnări în dosarele DNA, ci investigaţiile penale trebuie dublate de măsuri preventive. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni repetitive. Dacă celelalte instituţii ale statului nu schimbă unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire şi control atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie”, a declarat în deschiderea discursului ei, Codruţa Kovesi ce a continuat, în linia discursurilor sale din ultima vreme, să sublinieze necesitatea unei „abordări pro active din partea administraţiei publice” pentru împiedicarea faptelor de corupţie. „Peste jumătate din activitatea DNA o reprezintă investigarea faptelor de abuz în serviciu (53%)”, a punctat şefa DNA.

Decizia Curţii Constituţionale de redefinire a abuzului în serviciu, un impediment legislativ

Codruţa Kovesi a ţinut să puncteze „situaţia îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu”, reliefată de datele statistice ale DNA: „doar în anul 2017 procurorii DNA au avut de instrumentat 5937 de dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, 189 de inculpaţi fiind trimişi în judecată în 2017 pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracţiuni au fost de peste 95 milioane Euro”. 

„Vedem cum în fiecare an trimitem în judecată funcţionari corupţi şi investigăm tot mai multe dosare. A dus acest efort la instituţii mai curate?”, a întrebat retoric procurorul şef DNA, concluzia susţinută de datele statistice fiind aceea că „nu avem un sistem de achiziţii publice curat şi transparent”, una din cauzele acestui fapt fiind „lipsa unor măsuri clare de prevenire”.

Şefa DNA a ţinut în acest punct să sublinieze că în contextul în care aşteptările faţă de DNA sunt tot mai ridicate în rândul populaţiei, Direcţia Anticorupţie se confruntă cu „o serie de impedimente de natură legislativă determinate de adoptarea unor decizii ale Curţii Constituţionale”.

„Curtea Constituţională a pronunţat în 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz în serviciu prin care s-a declarat constituţională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înţelege cu încălcarea legii. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislaţia primară, respectiv, legi sau ordonanţe. Or, aşa cum am arătat, multe dintre fraudele în achiziţii publice se fac cu încălcarea legislaţiei secundare, adică hotărâri de guvern, hotărâri de consilii locale, regulamente sau ordine interioare. Astfel, reiese că procurorii nu mai pot acţiona în faţa unor astfel de practici după decizia Curţii Constituţionale. Rămâne de văzut dacă societatea mai este apărată în astfel de cazuri, prin mijloace nepenale. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, privatizările efectuate în baza unor Hotărâri de Guvern nu mai constituie fapte penale”, a declarat Laura Koveşi, înainte de a puncta efectele acestei decizii în planul activităţii DNA.

Vă dau câteva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, trebuie să analizăm dacă astfel de fapte prezintă sau nu pericol.  Ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale anterior menţionate, în anul 2017 au fost închise 275 de dosare.  148 milioane euro -prejudiciile din bani publici stabilite în aceste dosare– nu mai pot fi recuperate pentru bugetului statului”.

Celelalte instituţii nu fac demersuri pentru recuperarea prejudiciilor

„Dar aşa cum chiar Curtea Constituţională reţine în motivare „în cazul săvârşirii unei fapte poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât şi alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă”. Cu alte cuvinte, toate instituţiile statului trebuie să dea relevanţă Deciziilor Curţii Constituţionale, nu doar DNA. Şi atunci e firesc să ne întrebăm, în câte din aceste dosare clasate de procurori în temeiul deciziei Curţii Constituţionale celelalte instituţii au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă? În câte cazuri celelalte instituţii au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Ce se întâmplă cu cei 148 milioane Euro?”, a reiterat procurorul şef DNA una din temele pe care le-a adus des în discuţie în ultimele zile.

Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%

În concluziile discursului său, Laura Kovesi ţinut să puncteze că, în ceea ce priveşte procesul de achiziţii publice, „atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor este condiţionată frecvent de primirea unor sume de bani”, fiind identificate „mecanisme de fraudare a banului public în toate etapele caracteristice procesului de achiziţie publică, respectiv în planificarea, în atribuirea contractului şi executarea acestuia”. „Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%. Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%? Pentru infrastructură sau construcţii statul plăteşte de cele mai multe ori preţul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, preţul plătit în plus de stat a fost şi de 10 ori mai mare decât preţul real”, a subliniat procurorul şef DNA.

Consecinţele acestui tip de corupţie asupra societăţii nu pot fi ignorate.„Pe lângă prejudiciile directe aduse bugetului de stat şi/sau autorităţilor locale - care au fost semnificative - există şi un altfel de prejudiciu, cu un efect mult mai grav. Este vorba despre blocarea dezvoltării comunităţii, scăderea calităţii vieţii, accesul la servicii de proastă calitate, afectarea profundă şi cu efect de domino a componentelor infrastructurii locale şi a instituţiilor ce trăiesc din bugetul local, reprezentative pentru o comunitate”, a declarat aceasta.

„În acest context, sunt de neconceput deciziile reprezentanţilor autorităţilor locale prejudiciate care nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Ei validează, astfel, abuzul ca fiind un comportament acceptat”, a concluzionat şefa DNA.
citeste totul despre: