Jandarmeria continuă războiul cu protestatarii pe Facebook

Jandarmeria continuă războiul cu protestatarii pe Facebook

Miting diaspora in Piaţa Victoriei - 10 august 2018 - incidente jandarmi FOTO Mediafax

Replicile zeflemiste sau ţâfnoase ale jandarmilor riscă să-i facă ţinta dezaprobării populare la manifestările de Centenar. Românii sunt din ce în ce mai hotărâţi să boicoteze momentul în care aceştia vor defila. În replică, Jandarmeria spune că persoanele care vor face asta „se descalifică ca oameni“.

Ştiri pe aceeaşi temă

O reacţie cel puţin provocatoare a avut ieri Jandarmeria la mobilizarea românilor pe reţelele de socializare de boicotare a momentului în care trupele acestei instituţii vor defila la parada de Ziua Naţională ca răspuns pentru violenţele care au avut loc la protestul din 10 august. „Din punctul nostru de vedere, se descalifică ca oameni, ca cetăţeni şi ca români“, se arată într-un comunicat oficial dat publicităţii ieri-dimineaţă.

„Jandarmeria este atentă la toate mesajele care circulă şi se propagă în mediul online. În acelaşi timp, ne manifestăm convingerea că cetăţenii nu vor răspunde acestor mesaje şi provocări, care se propagă în mediul virtual. Nu excludem posibilitatea să existe o minoritate, un anumit grup de persoane, care să aleagă să se exprime în acest mod“, a mai transmis Jandarmeria Română. Mai mult, instituţia este de părere că un gest de protest ar echivala cu o ofensă adusă statului român. „Oamenii trebuie să ştie că astfel de gesturi nu afectează Jandarmeria Română în ultima instanţă, ci aduc o ofensă statului român“, susţin comunicatul distribuit ieri presei. Şi de parcă nu ar fi fost suficient, în cursul după-amiezii instituţia a trimis presei o „precizare“ în care afirmă că „Jandarmeria are cunoştinţă de mesajele şi provocările care se propagă în mediul virtual, referitoare la organizarea unor acţiuni de protest, cu ocazia defilării militarilor jandarmi în data de 1 Decembrie şi este pregătită să gestioneze orice situaţie aflată în competenţa sa“.

Iniţiativa de boicotare a trupelor care sunt acuzate de rănirea a 400 de manifestanţi şi gazarea a 100.000 de participanţi la mitingul din 10 august a fost lansată pe pagina de Facebook „România, trezeşte-te“, iar evenimentul se numeşte „Jandarmeria nu merită respect“. Participanţii intenţionează ca la momentul defilării trupelor Jandarmeriei să se întoarcă cu spatele.
 
„Ultima oară când am verificat, Jandarmeria era abilitată să-i protejeze pe cetăţeni”
 
Premierul României, Viorica Dancilă, a refuzat să comenteze comunicatul Jandarmeriei susţinând că „este punctul de vedere“ al acestei instituţii, dar a subliniat necesitatea de a da dovadă de unitate de Ziua Naţională. „Fiecare are dreptul să fie nemulţumit, să meargă la proteste, dar eu cred că 
Ziua Naţională este prea importantă pentru noi ca să avem astfel de manifestări. E ziua care ar trebui să ne unească, nu să ne dezbine“, a spus Viorica Dăncilă.

Pe de altă parte însă, senatorul USR, Vlad Alexandrescu, a cărui fiică a fost dusă cu ambulanţa la spital în urma intervenţiei violente a jandarmilor din 10 august, a catalogat drep „incalificabilă“ ambiţia Jandarmeriei de a stabili cine este român şi cine antiromân şi a subliniat că, pentru acţiunile de la protestul diasporei, nu ar trebui să participe la parada de Ziua Naţională. „E foarte trist că Jandarmeria îşi utilizează biroul de presă pentru a da comunicate în care spune cine e român şi cine e antiromân. Ultima oară când am verificat, Jandarmeria era abilitată să-i protejeze pe cetăţenii români. E o dovadă că îşi iese din prerogativele acordate de lege. În condiţiile în care pe 10 august şi-a gazat cetăţenii, oameni în vârstă, femei gravide, persoane cu handicap, copii, cred că ar trebui să intre într-o perioadă de reflecţie şi să nu participe la paradă“, consideră senatorul USR. 
 
Oamenii nu mai au încredere decât în protest
 
„Este o exprimare a frustrărilor şi nemulţumirilor cumulate după evenimentul de pe 10 august. Au trecut mai bine de trei luni de la protestul diasporei şi încă nu ştim cine este responsabil pentru faptul că au fost răniţi protestatari paşnici. Oamenii sunt revoltaţi din cauză că incidentul din vară nu a fost soluţionat instituţional, şi-atunci îşi manifestă furia prin singurul «mecanism soluţionar», unul emoţional de altfel,  în care mai au încredere şi-anume: protestul“, este de părere sociologul Barbu Mateescu.

La rândul său, Elena Calistru, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Fucky Citizens, a subliniat faptul că instituţia jandarmeriei nu doar că şi-a cerut scuze pentru abuzurile din 10 august, dar a acuzat protestatarii de lovitură de stat. „Jandarmeria reacţionează foarte dur şi abrupt, în condiţiile în care noi încă nu am auzit nişte scuze de la această instituţie în legătură cu 10 august. Nu poţi să critici nişte cetăţeni pentru că sunt împotriva participării jandarmilor la parada de 1 decembrie în condiţiile în care tu, în calitate de instituţie, te-ai comportat abuziv faţă de oamenii din Piaţa Victoriei. Şi asta nu o spun doar reprezentanţii societăţii civile, ci o spune Parlamentul European printr-o rezoluţie. Faptul că Jandarmeria a acuzat că evenimentul de pe 10 august a fost o lovitură de stat sau că cei care se împotrivesc participării Jandarmeriei la paradă se descalifică ca români şi ca oameni este complet nepotrivit din punct de vedere al comunicării instituţionale“, este de părere Elena Calistru.
Astfel de comunicate ca acela al Jandarmeriei se dau când vrei să sperii lumea iar acest comunicat intră uşor în zona de abuz.
Surcel S. Alexandru-Cristian 
avocat 
 
Ce riscăm dacă îi fluierăm pe jandarmi la paradă
 
Boicotarea paradei militare este evident lipsită de riscuri legale. Nu la fel stau lucrurile şi pentru cei care se gândesc să participe la parada de la Arcul de Triumf şi să-şi exprime indignarea faţă de forţele de jandarmi, fie prin huiduieli sau prin gesturi simbolice precum întoarcerea cu spatele. Avocatul Surcel S. Alexandru-Cristian, care în ultimii 6 ani a apărat în instanţă în repetate rânduri dreptul cetăţenilor de a protesta, arată că jandarmii au acoperirea legală de a-i amenda pe protestatari. „Aş recomanda un pic de prudenţă. În cazul unui protest în timpul paradei, din experienţa profesională, este destul de uşor pentru jandarmi să-i urce în dubă pe protestatari. De regulă, în Bucureşti, s-a intervenit dur faţă de cine a avut planuri de protest cu această ocazie. Vorbim de două contravenţii posibile, contramanifestare şi tulburarea unei adunări publice declarate. În aceste cazuri în mod categoric vor exista amenzi. În cazurile unei manifestaţii separate, aşa cum s-a anunţat, riscurile sunt doar cele obişnuite“, a declarat acesta.
 
Cum au „pozat” jandarmii în victime ale protestului din 10 august
 
În septembrie, procurorii militari anunţau punerea sub acuzare a şefilor Jandarmeriei Române în dosarul represiunii violente a protestului din 10 august. Procurorii susţin că ordinul de intervenţie nu a fost legal, iar forţele de jandarmi s-au pretat unor „acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forţei nefiind făcută în mod gradual şi având loc inclusiv împotriva copiilor, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest“.

Peste 400 de persoane au fost rănite în urma intervenţiei jandarmilor, iar cei aproape 100.000 de participanţi paşnici la protest au fost expuşi la gazele lacrimogene folosite de jandarmi. Niciunul dintre jandarmii care au lovit protestatarii cu mâinile ridicate în 10 august nu a fost pus sub acuzare.

Bilanţul nu i-a impresionat însă pe militari. Ba din contră. 169 de jandarmi au susţinut că au fost agresaţi fizic sau verbal de către protestatarii de la mitingul diasporei. În acest sens şi-au scos şi certificate medico-legale. În plus, instituţia a făcut o sesizare la DIICOT în care acuza că pe 10 august a existat o tentativă de lovitură de stat. Jandarmeria a invocat un articol din Codul penal care pedepseşte „schimbarea ordinii constituţionale, care pune în pericol securitatea naţională“. Pedepsele prevăzute de acest articol sunt cuprinse între 10 şi 20 de ani închisoare. 

Şi de parcă nu era suficient, luna trecută, ministrul Afacerilor Interne a cerut avansarea la gradul de general de brigadă a colonelului Dumitru Paraschiv, bărbatul în alb care a fost coordonatorul brigăzii speciale a jandarmeriei de la 10 august. Ministrul şi-a fundamentat propunerea, susţinând că ofiţerul a dat dovadă „de un înalt profesionalism, responsabilitate şi devotament în exercitarea atribuţiilor de serviciu“. 

În schimb însă, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie dură împotriva României în care condamnă, printre altele, „intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018“.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările