Interviu cu Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spaţiul cosmic, zbor de la care s-au împlinit, în 2021, 40 de ani

Dumitru Dorin Prunariu: Spaţiul cosmic a devenit un business de 400 de miliarde de dolari pe an, o industrie extrem de performantă.

„Adevărul“: Aţi marcat 40 de ani de la zborul dumneavoastră, primul al unui român în spaţiul cosmic, printr-un eveniment, Space Exploration-from national performance to international cooperation for the benefit of humankind, organizat la Pavilionul României de la Expo 2020 Dubai. L-aţi avut invitat pe astronautul emiratez Hazzaa AlMansoori cu care aţi discutat despre realizările şi viitorul explorării spaţiale. Care este semnificaţia acestui eveniment în cadrul Expo 2020 Dubai?

Dumitru Dorin Prunariu: A fost un proiect pus la punct împreună cu conducerea pavilionului României de la EXPO 2020, după ce în Dubai a avut loc Congresul internaţional de astronautică în luna octombrie, când am avut ocazia să stau de vorbă cu mai mulţi colegi astronauţi. Şi pentru că Dubaiul este reprezentativ pentru Emiratele Arabe Unite şi Emiratele au de doi ani un astronaut propriu, Hazzaa AlMansoori, am decis, împreună cu el, să facem o prezentare în cadrul pavilionului României şi să atragem puţin atenţia nu numai românilor, ci şi a altor naţionalităţi prezente acolo, desigur emiratienilor, asupra experienţei noastre cosmice, asupra cooperării internaţionale care se desfăşoară fructuos în domeniul zborurilor cosmice pilotate şi ajută mult în dezvoltarea unei societăţi stabile, sustenabile, cel puţin în jurul acestei comunităţi.

FOTO Dumitru Prunariu, Hazzaa AlMansoori, ambasadorul Ferdinand Nagy, comisar general pentru EXPO2020 şi ambasadorul Romaniei în Emiratele Arabe Unite dl. Adrian Macelaru.

Cum a fost dialogul, ce le-aţi spus participanţilor?

Interesant este că fiecare şi-a împărtăşit experienţa de zbor. Dar nu numai de zbor, ci şi experienţa din cadrul instituţiei din care face fiecare parte. Eu am prezentat o parte din activitatea Agenţiei Spaţiale Române şi modul în care este organizată activitatea cosmică în România, cu proiecte naţionale şi cu integrare totală în Agenţia Spaţială Europeană şi în proiecte europene, cât şi proiecte ale Comisiei Europene, nu numai ale Agenţiei Spaţiale Europene. Europa a decis ca în anumite domenii să aibă propriii sateliţi, propriile informaţii, să le utilizeze ca atare. Agenţia Spaţială Europeană desfăşoară numeroase programe de cercetare ştiinţifică, dar şi dezvoltare tehnologică şi industrială. Practic, cine a aderat până acum la Agenţia Spaţială Europeană a beneficiat de o dezvoltare în primul rând din punct de vedere tehnologic şi de investiţii în domeniul industriei, o industrie complexă care deserveşte sectorul spaţial, o industrie de înaltă tehnologie care întotdeauna aduce un beneficiu ţării care beneficiază de această dezvoltare. Aş putea să vă dau, ca exemple, Spania, Italia, Austria, sunt state care au beneficiat din plin de apartenenţa la Agenţia Spaţială Europeană, Italia producând acum pentru Europa rachete pentru lansat sateliţi. De asemenea, pot să vă spun că Ungaria, care a aderat la trei ani după noi, şi-a mărit contribuţia la Agenţia Spaţială Europeană de patru ori. Această contribuţie asigură finanţarea de programe din partea Agenţiei Spaţiale Europene. Practic, această contribuţie pe care o plăteşte fiecare stat se întoarce sub formă de proiecte în ţara respectivă.

Ei bine, am şi un comentariu aici: la un moment dat, Guvernul n-a înţeles de ce trebuie finanţată această cercetare în domeniul spaţial şi deja suntem datori de aproape cinci ani cu contribuţia noastră la Agenţia Spaţială Europeană, nu numai că nu mai beneficiem de dezvoltare, de investiţie în domeniu, inclusiv în industrie, pentru că participăm deja cu echipamente, utilaje care să deservească industria spaţială europeană, dar nu mai avem drept de vot, şi în curând s-ar putea să ni se suspende şi alte participări.

România a pierdut din 2018 dreptul de vot la Agenţia Spaţială Europeană. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic, nu sunt perspective să se reia plata contribuţiei?

S-au făcut tot felul de demersuri la toate guvernele până acum, Guvernul Cîţu ne-a transmis indirect că nu este o prioritate cercetarea, iar ulterior s-a aprobat plata unei sume minore care nici pe departe nu asigură revenirea la dreptul nostru de vot. E adevărat că datoria este puţin peste 100 de milioane de euro, dar aceasta nu numai că a crescut an de an, şi din dobânzile care au fost luate, pentru că au fost luaţi nişte bani împrumut în numele României, la un moment dat, pentru a ne asigura o anumită participare până când să ne plătim datoria, dar se pare că priorităţile sunt în alt domeniu. Dar aşa cum aderarea noastră la Uniunea Europeană şi la NATO a fost realizată prin tratate solide, şi aderarea la Agenţia Spaţială Europeană s-a făcut printr-un acord interguvernamental la care a aderat Guvernul României, nu Agenţia Spaţială Română. Agenţia este doar executantul în acest context. Dar, aici suntem noi. Pe lângă aceasta însă, căutăm să prezentăm ceea ce s-a realizat până acum şi se realizează pe plan naţional în continuare, prin proiectele locale naţionale pe care le dezvoltăm. Iar o participare de genul acesta şi o prezentare în cadrul EXPO a realizărilor româneşti, a trecutului şi a perspectivelor pe care le avem totuşi, deschid ochii lumii şi îi fac pe mulţi să ne vadă mult mai pozitiv decât îşi închipuie fără să aibă informaţii despre noi.

Care e diferenţa între cele două zboruri, între zborul dumneavoastră de acum 40 de ani şi cel al lui Hazzaa AlMansoori?

Sigur, suntem două generaţii la o distanţă destul de mare de zburători în spaţiul cosmic. Cu toate acestea, există numeroase similitudini. În momentul de faţă există doar trei naţiuni sau trei state care lansează astronauţi: ruşii, americanii şi chinezii. Chinezii încă nu au acorduri să lanseze cosmonauţi din alte ţări, decât pe-ai lor proprii. Americanii, din 2011 n-au mai zburat cu naveta spaţială şi abia de curând au reînceput lansarea de misiuni pilotate cu rachetele lui Elon Musk.

Aşa că au rămas ruşii, care au furnizat permanent, inclusiv americanilor, nave pentru zboruri cosmice la bordul staţiei orbitale, staţiei internaţionale. Ei bine, Hazzaa s-a pregătit în acelaşi orăşel stelar în care m-am pregătit şi eu, lângă Moscova. A zburat la bordul unei nave cosmice ruseşti, şi el a zburat cu un Soiuz, şi eu cu un Soiuz, desigur, a lui o cu toată altă generaţie, mai nouă. Amândoi am stat în spaţiul cosmic 7 zile şi 20 de ore. El a lucrat însă la bordul Staţiei cosmice internaţionale, o structură imensă cu echipaje internaţionale. Eu am lucrat la bordul staţiei Saliut 6 care era formată dintr-un singur modul, dar la bordul căreia am realizat numeroase experimente pentru cercetătorii români. Diferenţa în timp, Hazzaa s-a născut la doi ani după ce am efectuat eu zborul meu cosmic, el a împlinit 38 de ani anul acesta, iar eu am împlinit 40 de ani de la zborul cosmic.

Însă facem parte dintr-o comunitate care este foarte legată, este foarte apropiată. Toţi suntem membri ai unei asociaţii profesionale, Asociaţia exploratorilor spaţiului cosmic. A fost înfiinţată în 1985 lângă Paris, eu am fost unul dintre membrii fondatori.

Ei bine, în fiecare an apare câte un congres planetar. Îi spunem noi planetar. Ne întâlnim în jur de 80-90-100 de astronauţi, de regulă ne vedem cu familiile, ne cunoaştem între noi, ne cunoaştem copiii, ne cunoaştem istoriile şi am devenit buni prieteni. În momentul de faţă, 38 de naţiuni sunt reprezentate în această asociaţie.

Ei bine, Hazzaa şi cu mine facem parte din această asociaţie.

Nu e întâmplător faptul că aţi fost în Emirate, pentru că Emiratele au intrat în clubul spaţial ca naţiune, nu numai că au un reprezentant care a fost în spaţiul cosmic, dar au şi un program spaţial spectaculos, au trimis o sondă pe Marte.

Exact, au un program foarte ambiţios, colaborează strâns cu cercetători din mai multe state, îşi pregătesc propriii specialişti, îi pregătesc foarte bine, în multe state, nu numai în Statele Unite, colaborează foarte bine cu ruşii, au colaborări şi cu chinezii şi cu Statele Unite ale Americii. Hazzaa a zburat acum doi ani în spaţiul cosmic cu o navă rusească, dar peste două săptămâni va pleca din nou în pregătire la Houston pentru un nou zbor, de data aceasta cu americanii, la bordul unei nave a lui Elon Musk.

Pe lângă cei doi astronauţi emiratezi care s-au pregătit, iar Hazzaa a fost primul ales să zboare, acum au patru astronauţi, printre care şi o femeie, care se vor pregăti la Houston şi vor zbura pe rând. Deci zborurile pilotate nu reprezintă o excepţie pentru ei şi vor deveni o activitate căreia am putea să-i spunem curentă.

Ce înseamnă explorarea spaţială în vremurile noastre?

Spaţiul cosmic reprezintă un business de în jur de 400 de miliarde de dolari americani, cifră de afaceri, şi este în creştere în medie cu 7% în fiecare an. Deci industria spaţială nu înseamnă numai zboruri pilotate, acestea reprezintă cumva vârful acestei industrii, reprezintă o industrie extrem de performantă în care multe state produc componente pentru echipamente mai complexe. Trebuie să vă spun că şi noi în România putem produce componente pentru nave cosmice, de exemplu, putem produce nişte turbine speciale pentru motoare de rachetă, prin nişte tehnologii foarte noi, şi mai avem şi alte facilităţi care pot să producă pentru domeniul spaţial. Dar aici din nou intervine afilierea noastră la ESA şi modul în care ne raportăm la această relaţie. Deci foarte multe state contribuie la echipamente şi părţi componente pentru sateliţi, pentru utilaje care se folosesc în domeniul spaţial, iar prin aceasta se dezvoltă pe plan intern. Este o industrie care cere, în permanenţă cere, deci ai ce să faci, doar să-ţi propui şi să fii orientat şi să ştii ce să faci în domeniu.

Indiscutabil, industria spaţială asigură dezvoltare, îţi asigură proiecte din care se câştigă, dar pentru aceasta ai nevoie de o investiţie iniţială, iar această investiţie trebuie susţinută. Niciodată cercetarea nu aduce bani din primul an sau al doilea an de investiţii în domeniul cercetării, chiar cercetarea aplicativă. De regulă, în domeniul spaţial banii încep să vină după 10 ani de investiţii în acest domeniu, dar acestea trebuie făcute, dacă te opreşti după cinci ani că ai constatat că încă nu au venit bani dintr-o afacere propusă, ai pierdut.

Programul Emiratelor pentru secolul următor prevede trimiterea de oameni pe Marte. Sunt posibile aceste proiecte de a coloniza Planeta Marte?

Proiectele acestea sunt fezabile, dar necesită în primul rând un studiu mult mai amănunţit cu găsirea unor soluţii pentru supravieţuirea oamenilor timp îndelungat în spaţiul interplanetar, în primul rând. Gândiţi-vă că un zbor de la Pământ la Marte durează cam opt luni, într-un spaţiu în care nivelul de radiaţii e diferit de nivelul de radiaţii din jurul Pământului.

Ei bine, pe Marte, absolut toate problemele trebuie să le rezolvi singur sau în echipaj, desigur. În afară de aceasta, trebuie asigurate hrana, apa, toată această perioadă. Noi ne gândim la producţia de materiale necesare supravieţuirii oamenilor direct pe Planeta Marte. Se fac tot felul de experimente cu sondele care sunt trimise acum, de exemplu, Sonda Perseverence, americană, care a transportat şi un elicopter, are un echipament de produs oxigen din atmosfera marţiană.

Există şanse ca România să mai trimită oameni în spaţiu?

Trebuie să spun că anul acesta, în luna mai, s-a încheiat depunerea de candidaturi pentru noi astronauţi europeni. S-au înscris 12.589 de europeni, între care 255 de români, dintre care 56 de femei. Acum, vă daţi seama că din 12.500 foarte mulţi vor fi buni, probabil câteva sute vor îndeplini toate condiţiile, inclusiv de pregătire profesională, fizică, psihică, pentru a călători în spaţiul cosmic. Numai că Europa va alege doar câţiva, nu are nevoie de mai mulţi acum.

Ce urmează după acest eveniment de la Expo 2020 Dubai?

Noi am planificat şi alte activităţi în cadrul Pavilionului României de la Expo 2020 Dubai. Sunt şi alte evenimente. Există o asociaţie internaţională, îi spune Moon Village Association, care reprezintă un model de cooperare internaţională pentru realizarea unor activităţi sustenabile pe Lună.

Cu această asociaţie am convenit ca anul viitor, undeva pe la sfârşitul lui februarie, începutul lui martie, să organizăm o activitate publică, aşa cum a fost aceasta cu Hazzaa AlMansoori, la Pavilionul României.