După ce Oprea şi-a dat demisia, Ministerul de Interne nu mai vrea imobilele lui Dan Voiculescu

După ce Oprea şi-a dat demisia, Ministerul de Interne nu mai vrea imobilele lui Dan Voiculescu

Gabriel Oprea şi-a dat demisia din funcţia de ministru de Interne

Ministerul Afacerilor Interne şi-a retras cererea depusă pe circuitul guvernamental de a prelua în administrare clădirile confiscate lui Dan Voiculescu, adică sediile Grivco, Intact şi ale televiziunilor Antena 1 şi Antena 3, au declarat surse guvernamentale pentru HotNews.ro. Imobilele confiscate, evaluate la 32,582 milioane de euro, urmează să fie scoase la licitaţie de ANAF pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia de a retragere a cererii privind imobilele confiscate lui Voiculescu vine după ce vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul de Interne, şi-a dat demisia.   
 
„Adevărul“ a scris săptămâna trecută că, între două tragedii, cea în care un poliţist şi-a pierdut viaţa în timp ce deschidea coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea şi cea de la clubul Colectiv, ministrul de Interne, acelaşi Gabriel Oprea, a avut timp să pună la cale trecerea în administrarea sa a imobilelor ce i-au fost confiscate lui Dan Voiculescu în dosarul ICA. 
 
Potrivit unui document obţinut de portalul Profit.ro, Oprea a cerut Ministerului Finanţelor să treacă în administrarea Ministerului Afacerilor Interne sediile Grivco, Intact şi ale televiziunilor Antena 1 şi Antena 3, argumentând că instituţia pe care o conduce se confruntă cu o lipsă acută de spaţii pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii operative. 
 
Mai mult, susţin jurnaliştii de la Profit.ro, la nivelul Guvernului fusese redactat deja un proiect de hotărâre în vederea realizării acestui transfer. Proiectul nu intrase în circuitul de avizare, iar pentru transfer este necesar şi avizul Ministerului Justiţiei.   
 

Ce imobile voia Oprea 

Oprea solicitase Finanţelor ca toate imobile pe care s-a pus sechestru în dosarul ICA, fără excepţie, să fie trecute din proprietatea privată a statului în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne. Mai exact, imobilele din strada Gârlei 1 D (teren de 29.220,03 metri pătraţi şi construcţiile aferente), din strada Gârlei 1B (teren de 4.457 de metri pătraţi şi încă un teren de 3.000 de metri pătraţi şi construcţii aferente), precum şi de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti 25-27 (teren de 4.184 de metri pătraţi şi imobil cu suprafaţa desfăşurată de 3.140 de metri pătraţi).
 
Pentru toate aceste imobile, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a finalizat la 27 octombrie evaluarea în scopul vânzării lor pentru a recupera o parte din prejudiciul estimat de 60 de miloane de euro în dosarul ICA. Astfel, valoarea cumulată stabilită de Fisc pentru aceste terenuri şi clădiri a fost de 32,582 milioane de euro. 
 
Surse oficiale au declarat pentru Profit.ro că Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, a optat pentru recuperarea prejudiciului prin vânzarea imobilelor respective, şi nu prin darea în folosinţă altor instituţii publice. 
 
Numai că decizia aparţine Ministerului Finanţelor. 
 
„Rapoartele finale urmează să fie înaintate către Ministerul Finanţelor Publice, care are calitatea de proprietar al acestor bunuri“, se arăta în comunicatul transmis de ANAF la finalizarea evaluării bunurilor ce au aparţinut lui Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare. 
 

De ce transfer, nu vânzare?

Până în luna aprilie a acestui an, recuperarea prejudiciilor provocate statului putea fi realizată prin punerea sub sechestru a bunurilor celui vinovat şi ulterior vânzarea acestora prin licitaţie. 
 
Numai că în aprilie, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 7/2015, care prevede, printre altele, că „bunurile imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului pot fi transmise în domeniul public al statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes naţional, după caz, sau regiilor autonome de interes naţional, (...), prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii“ şi că „ (2) bunurile prevăzute la alin. (1) se dau în administrare entităţilor beneficiare, la solicitarea acestora (...)“.
 
Ca argumente pentru adoptarea acestei măsuri, sunt menţionate necesarul de spaţii pentru autorităţile administraţiei publice, condiţiile improprii ale unor locaţii actuale şi nivelul redus al cheltuielilor bugetare pentru finanţarea investiţiilor destinate asigurării spaţiilor de funcţionare ale acestora. De asemenea, a fost invocată creşterea „exponenţială“ a volumului bunurilor confiscate care trebuie valorificate de ANAF şi costurile ridicate pentru conservarea acestor bunuri până la vânzarea lor. 
 
Documentul a fost semnat de premierul Victor Ponta şi contrasemnat de vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Finanţelor – Eugen Teodorovici,  ministrul Economiei – Mihai Tudose, ministrul Energiei – Andrei Gerea şi alţii, dar nu şi de ministrul Justiţiei. 
 

Măsură contestată

La numai câteva zile de la aprobarea Ordonanţei 7/2015, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat Avocatul Poporului cu privire la neconstituţionalitatea acestui act normativ, susţinând că „Victor Ponta vrea să ascundă de ochii societăţii bunurile confiscate de la infractori“. 
 
CRJ arată că Ordonanţa a fost adoptată în mod netransparent şi neconstituţional, fără să fie supusă consultării publice, şi că aceasta a fost redactată în grabă. Mai mult, actul normativ exclude societatea civilă şi nu stabileşte modul în care imobilele vor fi transparentizate astfel încât instituţiile publice interesate să ştie de existenţa lor, nu stabileşte criterii pentru atribuirea imobilelor şi nici scopurile limitative în care pot fi folosite. De asemenea, CRJ nu vede caracterul de „urgenţă“ al acestei ordonanţe. 
 
În contextul transferului clădirilor şi terenurilor ce au aparţinut lui Voiculescu către Ministerul Afacerilor Interne, Centrul de Resurse Juridice a solicitat săptămâna trecută ministrului Gabriel Oprea şi premierului Victor Ponta să nu adopte hotărâri de guvern privind imobilele confiscate în dosarul ICA înaintea pronunţării Curţii Constituţionale.
 
„CRJ atrage atenţia că solicitarea ministrului de interne Gabriel Oprea de a fi transmise Ministerului Afacerilor Interne imobilele confiscate în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare este inoportună întrucât peste 2 zile (în data de 5 noiembrie) Curtea Constituţională urmează să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea OUG 7/2015, actul normativ în baza căruia este formulată solicitarea ministrului Oprea“, se arăta în comunicatul transmis de CRJ. 
 
CCR încă nu s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea OUG 7/2015. 
 

Antenele funcţionează în sediile confiscate

Sediile Intact şi Grivco sunt disponibile să fie preluate de administraţia centrală, instituţii publice sau regii autonome, fiind intrate în proprietatea privat a statului, potrivit unui document oficial citat de Profit.ro. În schimb, televiziunile Antena 1 şi Antena 3 rămân deocamdată în sediul actual, de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, până la finalizarea unui proces pe care l-au intentat Fiscului. 
 
Imobilele de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti au intrat şi acestea în proprietatea privată a statului, însă rămân deocamdată aşa (nu pot fi încă trecute în domeniul public), în sensul că televiziunile respective au încă dreptul de a utiliza clădirea. 
 
Documentul citat de Profit.ro relevă că „Antena 3 SA a câştigat dreptul de folosinţă al imobilului“ până la soluţionarea dosarului deschis în primăvara acestui an de televiziune împotriva Fiscului.
 
Sunt voci care susţin că transferul dorit de vicepremierul Oprea ar fi avut în vedere tocmai permiterea televiziunilor Antena 1 şi Antena 3 de a-şi desfăşura în continuare activitatea în spaţiul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti. 
 
De remarcat este şi modul în care televiziunile din trustul Intact au tratat în emisiunile lor subiectul privind moartea poliţistului Bogdan Cosmin Gigină de la Brigada Rutieră a Capitalei, după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Bucureşti, în timp ce asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea. Televiziunile l-au absolvit de orice posibilă vină pe Oprea, suspectat că nu ar fi avut temei legal să solicite coloană oficială, iar singura vină era atribuită groapei în care a căzut poliţistul.
 

Alte bunuri ale familiei Voiculescu, licitate 

În luna iunie a acestui an, Fiscul a vândut prin licitaţie apartamentul de pe Şoseaua Kiseleff, care a aparţinut lui Dan Voiculescu. Adjudecatara apartamentului cu o suprafaţă de 206,5 metri pătraţi a fost o femeie (persoană fizică), care a oferit 1,9 milioane de lei (427.000 de euro), deşi preţul de pornire era de 1,41 milioane de lei. Numele persoanei care a câştigat licitaţia nu a fost făcut public. 
 
În încercarea de a recupera prejudiciul din dosarul ICA, statul vizează şi activele familiei lui Dan Voiculescu. Astfel, la începutul lunii octombrie, ANAF anunţa că va organiza, la 26 octombrie, două licitaţii publice (la aceeaşi oră şi în acelaşi loc) pentru vânzarea unui număr de acţiuni pe care fiicele lui Voiculescu, Camelia Rodica şi Corina Mirela Voiculescu, le deţin la compania SC Sanagra SA din judeţul Mureş (preţ de pornire cumulat – 710.000 de euro). Numai că, după câteva zile, Fiscul a decis să anuleze organizarea acestor licitaţii, urmând ca ele să aibă loc în judeţul Mureş, unde este sediul companiei, şi nu la Bucureşti, unde este domiciliul debitoarelor - surorile Voiculescu. Ieri, ANAF a anunţat că licitaţia pentru vânzarea acţiunilor pe care fiicele lui Voiculescu le deţin la Sanagra SA se va avea loc la 19 noiembrie, la Târgu-Mureş. 
 
citeste totul despre: