Dosarul Gheorghe Ursu. Instanţa explică de ce i-a achitat pe foştii securişti Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu

Dosarul Gheorghe Ursu. Instanţa explică de ce i-a achitat pe foştii securişti Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu

Vasile Hodis, fost ofiţer de Securitate Imagine: Ionuţ Mureşan

Gheorghe Ursu nu a fost un disident politic, iar ofiţerii de Securitate care l-au anchetat ar fi trebuit să fie cercetaţi în anii '90, şi nu la 30 de ani de la moartea inginerului, când faptele lor s-au prescris deja. Informaţia apare în motivarea deciziei prin care judecătorii care i-a achitat pe Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu, cei doi foşti ofiţeri judecaţi pentru crime împotriva umanităţii, în legătură cu moartea lui Gherorghe Ursu.

Ştiri pe aceeaşi temă


„Curtea constată că o perioadă îndelungată de timp, organele de urmărire penală nu au depus diligenţele necesare şi nu au efectuat o anchetă efectivă, menită să stabilească toate persoanele, din toate instituţiile şi structurile statului, responsabile de uciderea victimei Gheorghe Ursu şi tragerea la răspundere penală a acestora pentru infracţiunile prescriptibile, ce puteau fi reţinute în sarcina acestora.”, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, obţinută de Digi24.

Magistratul explică, însă, de ce procurorii militari au greşit când i-au acuzat pe Marian Pârvulescu şi Vasile Hodiş (foto) de infracţiuni contra umanităţii comise în 1985.

„Este adevărat că după instalarea la putere a Partidului Muncitoresc Român şi apoi a Partidului Comunist, începând cu anul 1945, în România au avut loc grave acţiuni represive care au vizat oameni şi anumite grupuri de populaţie, pe motive politice, etnice şi religioase (...) După anul 1965, deşi se practica controlul informativ al populaţiei active a României, monitorizarea relaţiilor cetăţenilor României cu străinătatea şi încercarea de a reprima formele de opoziţie, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile din Statutul Curţii Penale Internaţionale referitoare la crime împotriva umanităţii”, potrivit motivării instanţei.

Instanţa explică şi de ce victima nu poate fi considerată disident al regimului comunist: „Victima nu şi-a manifestat public dezacordul faţă de politica şi conducerea de stat şi partid, astfel încât să devină din acest punct de vedere o persoană periculoasă pentru securitatea statului (...) Opiniile şi nemulţumirile sale au fost exprimate fie în jurnalul său intim, ce nu a fost dat publicităţii, sau prin materialele transmise la postul de radio „Europa Liberă", unde însă nu a fost menţionat numele său, sau prin păreri exprimate la locul de muncă, dar care nu au fost în măsură să atragă atenţia organelor de securitate, fiind arestat şi deţinut pentru infracţiuni de drept comun”.

Procurorii cereau 25 de ani de închisoare

Foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, foştii ofiţeri de Securitate acuzaţi de crime împotriva umanităţii în lşegătură cu moartea în închisoare a disidentului Gheorghe Ursu au fost achitaţi la Curtea de Apel Bucureşti.

Pe data de 18 septembrie, procurorul de şedinţă de la Parchetul General a cerut judecătorului condamnarea celor doi la câte 25 de ani de închisoare, în timp ce apărătorii acestora au solicitat achitarea.

Curtea de Apel Bucureşti a terminat de judecat dosarul în care au fost trimişi în judecată Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului (n.r. – în prezent decedat), şi foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.
La ultimul termen, procurorul a susţinut că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş ar trebui condamnaţi la închisoare pe viaţă, însă aceştia au împlinit 60 de ani, astfel încât solicită câte 25 de ani de închisoare.

Tudor Stănică, un miliţian care a scăpat ieftin

Pe 1 august 2016, patru inculpaţi au fost trimişi în judecată în acest dosar, sub acuzaţia de infracţiuni contra umanităţii: George Homoştean, fost ministru de Interne, Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, precum şi foştii ofiţeri DSS Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş. Primii doi au decedat în timpul procesului penal.

Alţi responsabili pentru uciderea lui Gheorghe Ursu în timpul anchetei au fost condamnaţi cu executare. Nu toţi au ajuns, însă, la puşcărie:

  • Fostul şef al Direcţiei de Cercetări Penale a Miliţiei în anii ’80, colonelul (r.), Tudor Stănică, a fost condamnat definitiv pentru implicarea în dosarul morţii disidentului Gheorghe Ursu la 10 ani de închisoare, alături de un alt ofiţer de Miliţie, Mihail Creangă.
  • Mihail Creangă a fost eliberat conditionat din penitenciarul Rahova la data de 7 mai 2008, iar Tudor Stănică n-a făcut puşcărie deloc, deoarece a reuşit să îşi amâne de 15 ori executarea pedepsei pe motive medicale.
  • Marian Clită, cel care l-a bătut în închisoare pe disident până a decedat a fost trimis după gratii pentru alt omor comis după ce şi-a ispăşit o parte din pedeapsa de 20 de ani de închisoare la care a fost condamnat în anul 2000 pentru crima din 1985. În prezent, Marian Clită execută în România o pedeapsă de 14 ani de închisoare după ce a ucis în bătaie o stewardesă în Danemarca în 2010.

 

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: