Condamnat să fie liber: torţionarul disidentului Gheorghe Ursu cere pentru a 15-a oară să i se suspende pedeapsa

Tudor Stănică (stânga) a fost şeful Direcţiei Cercetări Penale din Miliţia Capitalei, poziţie din care a ordonat torturarea disidentului anticomunist Gheorghe Ursu (dreapta)

Torţionarul Tudor Stănică – colonel în rezervă şi fost comandant al Direcţiei Cercetări Penale din cadrul Miliţiei – vrea să scape din nou de închisoare din motive medicale, fiind susţinut, prin consens, de medici, de judecători şi de procurori.

În 2003 Stănică a fost condamnat la 10 ani de închisoare alături de Mihai Creangă, superiorul său direct, pentru moartea în detenţie a disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, ucis în bătaie în timpul anchetei chiar la ordinele celor doi. Ultimul şi-a ispăşit pedeapsa, însă Tudor Stănică nu a executat nici măcar un an de detenţie.

De câte ori expiră termenul şi ar trebui încarcerat, Tudor Stănică se adresează instanţei cu o solicitare în care arată că este grav bolnav, că afecţiunile de care suferă nu pot fi tratate în sistemul penitenciar şi cere amânarea executării pedepsei cu un an. Perioada trece, apoi fostul miliţian repetă figura: face din nou o solicitare către judecător, iar magistratul dispune analizarea cazului de către o comisie de medici de la INML. Realizarea expertizei ţine în loc procesul două-trei termene, apoi rezultatul vine în plic – starea de sănătate a lui Stănică este atât de gravă, încât acesta nu poate fi încarcerat.

Consens între avocat şi procuror

Primul astfel de demers a fost făcut de Stănică în 2004, imediat după condamnare, iar ultimul anul acesta. Curtea de Apel Bucureşti a rămas, ieri, în pronunţare cu privire la cererea lui Tudor Stănică, avocatul acestuia a arătat că sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru suspendarea executării pedepsei, iar procurorul a fost de acord.

„În raport de actele depuse la dosar considerăm că sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege, specificul bolii nu îi permite internarea sub pază”, a spus procurorul. Anul trecut, pe data de 6 februarie, un alt procuror a pus concluzii asemănătoare, astfel încât fostul miliţian a rămas liber.

Tudor Stănică a fost condamnat pentru rolul pe care l-a avut în uciderea disidentului Gheorghe Ursu, mort în 1985 în urma bătăilor suferite în timpul anchetei.

Alţi doi securişti, achitaţi la Curtea de Apel

Ultimii doi ofiţeri trimişi în judecată în acest caz sunt foştii securişti Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu, achitaţi pentru crime împotriva umanităţii în 2019, tot la Curtea de Apel Bucureşti.

George Homoşteanu (fost ministru de interne) şi Tudor Postelnicu (fost şef al Securităţii) au fost şi ei trimişi în judecată alături de Pîrvulescu şi Hodiş, dar au murit înainte să ajungă în faţa judecătorului.

Tudor Stănică suferă de o boală „în stadiu terminal” încă din 2004, Mihai Creangă a stat 8 ani la închisoare, apoi a fost eliberat, iar Marian Clită (cel care l-a ucis în bătaie pe disident) este încă în puşcărie, pentru că a recidivat şi a comis o altă crimă.

Despre torturile la care a fost supus Gheorghe Ursu a relatat, în una dintre mărturiile din dosar, Dan Popa, fost subofiţer de Miliţie. „L-am văzut pe Ursu Gheorghe că a fost lovit peste testicule cu un baţ de către Clită. Unul din cei doi arestaţi mi-a spus că ştiu ei ce fac şi cine i-a pus.(…) Am aflat că din ordinul lui Tudor Stănică (…) Radu Gheorghe şi Clită ar fi fost introduşi în celulă cu Ursu şi celula ar fi fost sub consemn”.

Mărturii din temuta „Catanga”

Un alt subofiţer, Marian Udrea, declara la rândul lui:  „Ursu nu a recunoscut la anchetă ceea ce îi interesa (n.r. – pe anchetatori) şi pentru acel motiv a fost introdus în cameră cu cei doi arestaţi, care erau informatori de cameră. Unul este Clită, celălalt Radu Gheorghe. De la şefii de tură am aflat că nu este bine să ne băgăm în camera în care se aflau cei trei. Nu aveam dreptul să intervenim în camera respectivă. Nu era o decizie a şefului de tură, ci a şefului de Direcţie, care era Tudor Stănică”.

Un alt martor, fostul deţinut Gheorghe Godeanu, îşi amintea cum anume se desfăşurau torturile: „Prima dată nu ne-am dat seama de unde vin aceste bătăi, pentru că răsuna tot holul Catanga (n.r. – aripă a închisorii în care erau ţinuţi cei care nu colaborau cu anchetatorii). Ne-am dat seama că vin de la camera 30. Plutonierul Munteanu se oprea la vizeta inginerului Ursu şi îl întreba cum este cu scrisorile şi cu caietul scris de el împotriva doamnei Elena Ceausescu şi a lui Nicolae Ceausescu, cum a avut acest curaj şi prin cine a trimis scrisori la Europa Liberă. După ce închidea vizeta, iar începeau urletele şi bătaia (…) Camera 30 era camera de exterminare. Din ordinele date în special de Tudor Stănica şi decCreangă Mihail. Şi inginerul Ursu a fost schingiuit şi exterminat la ordinele acestora”.