Diplomaţie în parteneriat public-privat. De la cine primeşte bani Ministerul Afacerilor Externe

Diplomaţie în parteneriat
public-privat. De la cine primeşte bani Ministerul Afacerilor Externe

MAE a primit sponsorizări în valoare de 322.000 de euro în ultimii ani

De la marii jucători din energie şi grupuri bancare până la SRL-uri de apartament şi firme controlate de terorişti, sponsorii reprezintă o sursă constantă, dar controversată de finanţare pentru diplomaţia română.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti este una dintre cele mai subfinanţate instituţii ale statului român, se plâng diplomaţii care s-au văzut nevoiţi să găsească resurse financiare alternative pentru a putea organiza inclusiv petrecerile pentru marcarea Zilei Naţionale. De fapt, în corpul diplomatic, petrecerile de 1 Decembrie sunt sinonime cu sponsorizările, spun foşti şi actuali angajaţi MAE. Secretul este unul la vedere şi explicat simplu: ambasadele sunt obligate – prin lege chiar – să organizeze astfel de evenimente, însă nu primesc bani de la bugetul de stat pentru ele. Practica este una împământenită: diplomaţii sunt cei care caută sponsorizările.

Astfel că, dacă alte ţări refuză categoric sponsorizări din partea firmelor şi persoanelor fizice pentru o instituţie de calibrul Ministerului Externelor, diplomaţii români sunt chiar încurajaţi să abordeze companii şi indivizi pentru a le solicita finanţări.

MAE a primit o astfel de sponsorizare şi de la compania Rio Bucovina pe când societatea era controlată de Omar Hayssam. La momentul în care Ministerul Afacerilor Externe a acceptat finanţarea, sirianul fusese deja condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru terorism. MAE transmite că nu există nicio lege care să-l oblige să verifice sau să trieze sponsorii. SIE confirmă însă că efectuează astfel de verificări chiar la solicitarea Ministerului de Externe. Detalii aici.

În perioada ianuarie 2012 – martie 2014 (singurele date disponibile), Ministerul Afacerilor Externe a primit sponsorizări în valoare de 1.432.000 de lei (peste 332.500 de euro) de la 95 de firme şi şase persoane fizice. Cea mai mare parte a banilor – aproximativ 80% - a venit de la 35 de sponsori.

În acelaşi interval, bugetul alocat de Guvern pentru diplomaţie în perioada ianuarie 2012 – martie 2014 a fost de 12,8 milioane de lei (2,88 milioane de euro). Printre sponsori se regăsesc giganţi precum OMV, Carrefour, Erste dar şi offshore-uri cu acţionariat necunoscut şi firme acuzate de fraude cu fonduri europene. 

Ca regulă nescrisă, sunt preferate sponsorizările în produse şi servicii, însă MAE român apelează la finanţatori privaţi inclusiv pentru a achita servicii precum „poştă, telefon”, „reparaţii curente”, „carburanţi” sau „piese schimb”, reiese din rapoartele insituţiei. De fapt, mai bine de o treime din totalul sponsorizărilor a fost folosită pentru astfel de cheltuieli şi nu pentru activităţi propriu-zise de protocol sau diplomaţie publică.

Ordinul nr. 1661 bis/2003 prin care Ministerul Finanţelor Publice reglementează finanţarea instituţiilor prin sponsorizări obligă beneficiarul să semneze un contract cu sponsorul şi să folosească banii în scopul indicat de acesta.

Cel mai mare sponsor privat al diplomaţiei române este grupul OMV Petrom, care a finanţat MAE cu 163.000 de lei (36.700 de euro). Multinaţionalele care sponsorizează MAE direcţionează banii spre misiunile diplomatice române din ţările de origine ale corporaţiei. OMV sparge însă tiparul, fiind singura excepţie de acest fel întâlnită între finanţatorii MAE. Niciuna dintre sponsorizările acordate de grupul austriac OMV diplomaţiei române nu a fost destinată Ambasadei de la Viena. În schimb, finanţarea oferită de OMV a fost direcţionată către ambasadele române din regiunea caspică, mai exact spre Baku (Azerbaidjan), Aşhabat (Turkmenistan) şi Astana (Kazakhstan).

Regiunea este una prioritară pentru concernul austriac de ani buni. OMV a început să-i curteze pe turkmeni dinainte de dezvoltarea proiectului Nabucco, conducta care urma să le aducă europenilor gaze din bazinul caspic. Turkmenistanul urma să fie unul dintre furnizori. În aceeaşi perioadă 2010-2012, OMV negocia şi cu azerii pentru a-i convinge să vândă gaze prin gazoductul la care, între timp, s-a renunţat. În Kazahstan, OMV deţine câmpurile petrolifere Kultuk şi Komsomolskoe.

Finanţatorul necunoscut din Azerbaidjan

După OMV, cea mai profitabilă companie din România şi a doua după cifra de afaceri, clasamentul sponsorilor MAE continuă cu o societate azeră obscură. Practic necunoscută în România, AzVirt este una dintre cele mai mari companii de infrastructură din Azerbaidjan.

Cu acţionariat necunoscut, compania a câştigat numeroase contracte majore cu statul azer, inclusiv pentru construirea de aeroporturi, şi a fost implicată în dezvoltarea infrastructurii pentru Jocurile Europene organizate în iunie la Baku.

În România, AzVirt a câştigat în 2011 licitaţia organizată de CNADNR pentru modernizarea unuia dintre cele patru tronsoane ale Centurii Capitalei. 

AzVirt a livrat diplomaţiei române 86.000 de lei în două tranşe. În 2012, azerii au sponsorizat cu 45.000 de lei Ambasada Română de la Baku, iar în 2013 au finanţat cu 41.000 de lei aceeaşi misiune diplomatică.

Ambele sponsorizări au fost acordate înainte ca Ambasada României să organizeze câte un eveniment pe tema securităţii energetice a NATO în regiunea caspică. Ambasada României în Azerbaidjan este şi Punct de Legătură NATO cu Azerbaidjanul, având astfel rolul de a intermedia relaţia dintre Aliaţi şi fosta republică sovietică.

În ultimii ani, de la izbucnirea crizei ucrainene, eforturile întreprinse de Vest pentru a înlătura dependenţa UE de gazele ruseşti s-au accentuat semnificativ, iar Azerbaidjanul este invocat tot mai des drept cel mai viabil furnizor alternativ. 

Câştigarea contractului pentru modernizarea tronsonului de 8,7 kilometri a fost folosită de regimul contestat de la Baku drept o carte de vizită pentru întreaga ţara.

Contractul „evidenţiază cum abilităţile tehnice ale companiilor azere s-au îmbunătăţit şi faptul că tehnologiile avansate folosite în Azerbaidjan sunt în conformitate cu normele europene şi internaţionale. Această reuşită permite companiilor private azere să investească în pieţele străine şi oferă oportunităţi pentru recunoaşterea potenţialului economic al societăţilor azere în întreaga lume”, scria atunci azerbaijan.az, portal de ştiri creat, finanţat şi controlat de Fundaţia Heydar Aliev, condusă de soţia preşedintelui azer.

Doar că, în realitate, serviciile prestate de compania azeră nu s-au ridicat la înălţimea ofertei cu care au câştigat. În 2011, AzVirt se angaja, alături de Delta ACM 93 şi Maxidesign, să termine lucrările la tronsonul de 8,6 kilometri dintre A1 (austrostrada Bucureşti - Piteşti) şi DN 7 (Chitila) în 18 luni. Patru ani mai târziu, doar 20% din lucrare este gata, conform datelor furnizate de CNADNR pentru „Ziarul Financiar”. Valoarea contractului câştigat de azeri este de 30 de milioane de euro.

Un alt sponsor important este grupul Upetrom care, prin companiile Grup Servicii Petroliere Shipyard şi Navymar Shipping Limited a acordat 90.000 de lei (puţin peste 20.000 de euro). Banii au mers către Moscova (72.000 de lei) şi Nicosia.

„Toate sponsorizările au fost acordate ca urmare a solicitărilor din partea ambasadelor. De asemenea, toate sponsorizările au fost acordate pentru finanţarea evenimentelor organizate de aceste ambasade pentru marcarea zilei naţionale a României”, spune Radu Petrescu, director de comunicare al grupului Upetrom. Petrescu a adăugat că Upetrom a mai acordat o sponsorizare pentru Ambasada României de la Ankara, fără a preciza valoarea acesteia sau anul. MAE a refuzat să pună la dispoziţie situaţia sponsorizărilor anterior anului 2012, precizând că raportul pentru întregul an 2014 „este în curs”.

Topul continua cu lanţul francez de hypermarketuri Carrefour, care a sponsorizat Ambasada de la Paris cu 68.000 (15.300 de euro) de lei, şi grupul austriac Erste, care a finanţat cu 66.000 (14.900 de euro) de lei Ambasada României la Viena. „Sprijinul acordat proiectelor şi activităâilor desfăşurate de către Ambasada Romaniei de la Viena este un demers firesc, în baza angajamentului Erste Group pe termen lung pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Acordam sprijin similar şi celorlate ambasade ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est unde avem operatiuni”, a precizat Carmen Staicu, purtător de cuvânt al grupului.

Printre sponsorii MAE se găseşte şi compania ieşeană Teoval SRL, care a finanţat Ambasada României de la Aşhabat atât în 2012, cât şi în 2013. În iunie 2013, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe doi dintre angajaţii companiei pentru fraude cu fonduri europene.

Singurul Sir de origine română, sponsor al MAE

Pe lângă companii, şase persoane fizice au sponsorizat MAE – Ioan Lupescu, Nicolae Dedulea, Nicolae Bârzoi, Adrian Schervan, Sergio Luis-Ortega şi George Iacobescu. Acesta din urmă este preşedinte şi CEO al grupului Canary Wharf, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobilizari din Marea Britanie. Iacobescu, care a plecat din România în 1975, când avea 30 de ani, este singurul român ridicat la rang de Sir în Regatul Unit al Marii Britanii. În total, omul de afaceri a  a finanţat diplomaţia română cu 27.000 de lei. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările