Cum au „naţionalizat“ baronii locali de Tulcea patrimoniul celei mai mari ferme agricole din Deltă

Cum au „naţionalizat“ baronii locali de Tulcea patrimoniul
celei mai mari ferme agricole din Deltă

Preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, alături de fostul premier Victor Ponta

O fostă companie de stat, cu capital 100% românesc, se chinuie de ani de zile să-şi recupereze proprietăţile, preluate abuziv de către autorităţile locale.

Ştiri pe aceeaşi temă

S-a întâmplat la Tulcea, unde una dintre cele mai mari ferme agricole din ţară – Agrodelta Sireasa SA, cu toate taxele plătite la zi şi premiată constant pentru performanţele şi contribuţiile sale la PIB-ul autohton, a fost deposedată de mare parte dintre activele sale, printr-o simplă hotărâre de consiliu judeţean, în anii 90.

Este vorba de peste 10.000 de hectare de teren agricol, care ulterior au fost concesionate, pe bani grei, fostei companii de stat.  

De atunci, mai multe instituţii de forţă ale statului, printre care Curtea de Conturi, Curtea Constituţională şi Guvernul României, au recunoscut abuzul. Cu toate acestea, Consiliul Judeţean Tulcea s-a dovedit mai tare şi continuă şi astăzi să se creadă proprietar pe zecile de mii de hectare de teren.

Naţionalizare ”bolşevică”

Înfiinţate în 1991, societăţile desprinse din „Centrala – mamut“ care administra bunurile din Delta Dunării, IECRNDD 1 Mai (Întreprinderea de Exploatare Complexă a Resurselor Naturale Delta Dunării) au preluat în proprietate toate bunurile (inclusiv terenurile agricole şi digurile) în temeiul Legii 15/1990. „Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia“, potrivit actului normativ. Dintre societăţile privatizate în 1990, doar Agrodelta Sireasa a reuşit să supravieţuiască.

Legea a fost respectată doar 3 ani. În 1993, Consiliul Judeţean Tulcea a emis abuziv o hotărâre, prin care nu mai puţin de 80.000 de hectare de terenuri agricole şi amenajări piscicole au fost luate din patrimoniul societăţilor comerciale din Delta Dunării privatizate prin Legea 15/1990.

În 1995, Guvernul a recunoscut furtul, după ce Curtea de Conturi a mers în control la companiile privatizate şi a constatat că acestea au fost deposedate abuziv.

„Prin Hotărârea nr. 10/1993 a Consiliului Judeţean Tulcea şi Protocolul nr. 369/1993 dintre acesta şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» s-a trecut în domeniul public de interes judeţean suprafaţa de 79.541 hectare (din care 39.974 hectare de teren agricol şi 39.567 hectare de amenajări piscicole), deşi acestea erau în proprietatea  unor societăţi comerciale“, se arată într-o notă a Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, din cadrul Guvernului României, semnată de secretarul de stat de la acea vreme, Octav Cozmâncă.

Acesta a dispus atunci ca acţionarul - FPS să facă demersuri în justiţie pentru ca patrimoniul societăţilor privatizate să fie reîntregit, lucru care nu s-a întâmplat.

Nu s-a întâmplat nimic nici după ce Curtea Constituţională a statuat, prin mai multe decizii, că statul, în calitate de acţionar al unei societăţi comerciale cu capital de stat, nu este proprietar pe patrimoniul acestei societăţi, bunurile fiind proprietatea persoanei juridice înfiinţată în baza Legii 15/1990, cum este şi cazul Agrodelta Sireasa SA.

Afacerea Belina 2

Lovitura de graţie pentru Agrodelta Sireasa a venit însă în 2017, când compania a fost deposedată şi de digurile din incinta agricolă. Beneficiarul „naţionalizării“ a fost tot Consiliul Judeţean Tulcea, condus de preşedintele Horia Teodorescu (PSD). Miza acestei afaceri cu iz penal este uriaşă. Proprietăţile luate cu japca joacă un rol-cheie într-un proiect cu fonduri europene, în valoare de peste un miliard de euro. Mai precis, pe digurile aflate în patrimoniul fermei se află un drum comunal, ridicat de CJ Tulcea (nu se ştie cum) la rang de drum judeţean (DJ222N), care urmează să fie reabilitat cu bani europeni, în cadrul unui amplu proiect pe zona Delta Dunării.

Pentru a pune mâna pe diguri, baronii locali s-au folosit de Guvern. Este o afacere similară cazului Belina, în care DNA a declanşat, de asemenea, o anchetă. Şi OLAF s-a sesizat în acest caz, care investighează o posibilă tentativă de fraudă cu bani europeni.

Concret, CJ Tulcea a iniţiat o hotărâre de Guvern (181/30.03.2017 privind atestarea domeniului public al judeţului Tulcea), ulterior aprobată şi semnată de premierul Sorin Grindeanu şi de ministrul Dezvoltării Sevil Shhaideh, prin care drumuri şi terenurile aferente acestora (aflate în proprietate privată) au fost declarate ca făcând parte din domeniul public al judeţului.

 Mai mult, în nota de fundamentare s-a menţionat că terenurile respective nu fac obiectul niciunui litigiu. Asta cu toate că Agrodelta Sireasa se judeca de ani de zile cu CJ Tulcea pe aceste active aflate şi în prezent în patrimoniul său.

„Consiliul Judeţean Tulcea face precizarea că bunurile imobile înscrise în anexa prezentei hotărâri nu fac obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată sau de restituire (...), nu sunt grevate de sarcini şi nu fac obiectul vreunui litigiu“, se arăta în nota de fundamentare.

Fostul AVAS, în coastele Agrodelta

Acum, Agrodelta Sireasa nu mai este controlată de stat, dar fostul acţionar - Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS (moştenitoarea AVAS), îi somează pe actualii deţinători să depună toate diligenţele pentru ca ferma să reintre în posesia patrimoniului său şi să-i transmită certificatele de atestare a titlurilor de proprietate, uitând că tocmai autorităţi ale statului au fost cele care l-au „naţionalizat“ a doua oară.

Astfel, de câştigat din această luptă va avea chiar statul. Asta pentru că, după ce terenurile agricole se vor întoarce în patrimoniul Agrodelta, capitalul social al companiei va fi majorat cu valoarea terenurilor. Cu alte cuvinte, statul, prin AAAS, va redeveni acţionar, prin aportul adus în societate. Suma nu este deloc neglijabilă, cele peste 10.000 de hectare de teren agricol fiind evaluate la circa 18 milioane de euro.

De altfel, AAAS chiar şi-a arătat disponibilitatea de a sprijini în instanţă demersurile Agrodelta. „În situaţia formulării de către societate a oricăror acţiuni în justiţie, în funcţie de obiectul acestora, autoritatea poate aprecia cu privire la intervenţia principală (în nume propriu) sau accesorie (pentru sprijinirea apărării societăţii, în funcţie de interesul juridic, în înţelesul legii procesual civile (...)“ se arată în corespondenţa AAAS cu Agrodelta.

De curând, OCPI Tulcea a avizat documentaţiile topo-geodezice privind obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate Agrodelta asupra terenurilor pentru incintele Sireasa, Chilia Veche, Pardina şi Ostrov Tătaru, care au fost depuse la Consiliul Judeţean Tulcea, aşa cum a solicitat AAAS.

Sevill Shhaideh şi-a luat mână de pe baronii locali

După declanşarea anchetei DNA, Guvernul a suspendat parţial aplicarea HG 181/30.03.2017. Şi Ministerul Fondurilor Europene a suspendat proiectul derulat pe baza hotărârii de guvern, până la finalizarea cercetărilor.

Mai mult, Ministerul Dezvoltării s-a delimitat de matrapazlâcurile autorităţilor locale, arătând că CJ Tulcea şi Prefectura Tulcea poartă întreaga responsabilitate pentru conţinutul hotărârii de guvern.

„Necesitatea, oportunitatea şi realitatea datelor prezentate în proiectul de HG aparţin iniţiatorilor, respectiv CJ Tulcea şi Prefectura Tulcea, care au promovat acest proiect, prin Ministerul Dezvoltării Regionale. (...) Astfel, preşedintele CJ Tulcea şi prefectul judeţului Tulcea şi-au asumat, prin semnarea proiectului de hotărâre privind atestarea domeniului public al judeţului Tulcea, realitatea datelor“, se arată într-o adresă a Ministerului Dezvoltării către CJ Tulcea. Un document similar a fost remis şi Prefecturii Tulcea.

Totodată, Ministerul Dezvoltării avertizează cele două instituţii să analizeze problema „cu maximă responsabilitate“ şi să refacă documentaţia.

Abuzuri în cascadă

CJ Tulcea nu numai că nu a reanalizat anexa hotărârii de Guvern cu inventarul domeniului public al judeţului, dar chiar s-a folosit de actul normativ pentru a intabula la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Tulcea dreptul de proprietate asupra terenurilor din Deltă care nu i-au aparţinut niciodată.  

Astfel, înscrierea proprietăţii CJ Tulcea s-a făcut în temeiul „Actului Normativ 181 din 30.03.217 emis de Guvernul Românie“, după cum reiese din extrasele de Carte Funciară.

Funcţionarii de la Cartea Funciară susţin că nu au nicio vină. La solicitarea „Adevărul“, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a explicat că, potrivit legislaţiei în vigoare, instituţia de Carte Funciară avea obligaţia de înscrie dreptul de proprietate la solicitarea CJ Tulcea, neavând dreptul să analizeze legalitatea Hotărârii de Guvern.

„În cazul imobilelor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, intabularea se realizează în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, atestat prin hotărâre a Guvernului“, precizează ANCPI.

La rândul lor, reprezentanţii OCPI Tulcea au precizat că răspunderea intabulării dreptului de proprietate aparţine reprezentantului legal, adică CJ Tulcea.

„La înscrierea în Cartea Funciară a unui drept real asupra unui imobil este obligatorie semnătura reprezentantului legal, atât pe cererea de înscriere, cât şi pe declaraţia pe proprie răspundere a titularului dreptului“, arată OCPI Tulcea într-o adresă remisă „Adevărul“.

CJ Tulcea: Bunurile reclamate fac parte din domeniul public al judeţului

Reprezentanţii CJ Tulcea au precizat că terenurile şi digurile reclamate de Agrodelta Sireasa fac parte din domeniul public de interes judeţean „prin efectul legii“.

„Toate bunurile pe care le reclamă Agrodelta Sireasa – incluzând terenul, canalele principale şi secundare şi digurile care deservesc Amenajarea Agricolă Sireasa fac parte din domeniul public de interes judeţean prin efectul legii“, potrivit unei adrese trimise către „Adevărul“ de CJ Tulcea şi semnată de preşedintele Horia Teodorescu.

CJ Tulcea invocă dreptul de proprietate al judeţului în baza HG 1361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Tulcea, care prevedea că digurile vor trece în proprietatea CJ Tulcea cu titlu gratuit. Fără să vrea, CJ Tulcea recunoaşte astfel că digurile, dar şi tereurile agricole, nu au fost niciodată în proprietatea judeţului. Mai mult, Hotărârea invocată a fost modificată prin HG 181/2017, care ulterior a fost suspendată, Ministerul Dezvoltării somând autorităţile locale să-şi asume „realitatea datelor“.

„Înainte de a achiziţiona acţiunile societăţii petente, în 2003, domnul Traian Rece a luat la cunoştinţă că SC Agrodelta Sireasa SA îşi desfăşoară activitatea în cadrul Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării, iar terenul agricol pe care îl exploatează cu asociaţii este concesionat de la Consiliul Judeţean Tulcea, în baza contractelor nr. 61/1998 şi 165/1999 şi că din totalul patrimoniului deţinut un procent de 90% îl reprezintă activele de natura contrucţiilor speciale (amenajări de terenuri, diguri, canale principale, canale secundare) “, mai precizează autorităţile locale, care  uită să spună cum au ajuns aceste terenuri în proprietatea judeţului.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: