Coral, „regina dezinsecţiei“, de doi ani sub lupa DNA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acum 2 ani aveau loc descinderi DNA la mai multe primării din Cluj, Alba, Sălaj, Sibiu, Mureş şi Prahova, pentru verificarea contractelor cu firma Coral din Piteşti, privind activităţi de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie (DDD). Acum procurorii s-au întors în localitatea de unde a pornit ancheta: Cluj-Napoca. „Adevărul“ a aflat ce s-a întâmplat cu angajaţii urmăriţi penal şi cu activitatea Coral în localităţile vizate de percheziţiile DNA.

Firma Coral din Piteşti era, în urmă cu aproape doi ani, un nume cheie în centrul unor percheziţii DNA realizate la mai multe primării din ţară, existând suspiciuni privind modul în care s-au încheiat contractele între firma de dezinsecţie şi primării. Între timp, însă, relaţia contractuală a primăriilor respective cu firma Coral a continuat, nicio persoană nu a fost trimisă în judecată, ci doar s-a început urmărirea penală faţă de două angajate ale Primăriei Cluj-Napoca şi faţă de un angajat al companiei. Ba mai mult, într-un răspuns pentru „Adevărul“, proprietarul Coral, Alexandru Badea, spune că în această perioadă a câştigat mai multe licitaţii la diverse primării din ţară – Deva, Oradea, Râmnicu Vâlcea şi la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti.

„În cadrul Serviciului Teritorial Cluj se află în lucru un dosar în care se fac acte de urmărire penală cu privire la infracţiuni de luare şi dare de mită, abuz în serviciu, evaziune fiscală, spălare de bani, comise în perioada 2011-2015. Obiectul constă în exercitarea de activităţii de corupere de către reprezentanţi din cadrul S.C. Coral Impex S.R.L. a unor funcţionari din cadrul unor primării de pe raza judeţelor Cluj, Alba, Sălaj, Sibiu, Mureş şi Prahova, precum şi a unor funcţionari din cadrul Consiliului Judeţean Cluj în legătură cu atribuirea/executarea unor contracte de deratizare“, se arată într-un răspuns trimis redacţiei „Adevărul” de Biroul de Presă al DNA.

Noutatea faţă de informaţiile furnizate de DNA în octombrie 2015, când au avut loc percheziţiile iniţiale la primării, este apariţia CJ Cluj pe lista de instituţii cercetate. Surse din CJ au confirmat pentru „Adevărul“ că pe data de 9 mai, la sediul instituţiei au fost doi ofiţeri ai DNA pentru a ridica mai multe documente privind serviciile prestate de Coral la şase şcoli speciale din subordinea CJ. Aceleaşi surse arată că la aceste unităţi s-ar fi făcut în 2013 operaţiuni de dezisecţie şi deratizare de către Coral fără a exista un contract. Plata a fost făcută iniţial de Primăria Cluj-Napoca, însă Curtea de Conturi a obligat instituţia să recupereze paguba. Primăria a recuperat sumele de la Coral, care s-a adresat CJ.

Horea Uioreanu la Curtea de Apel FOTO Mediafax

Horea Uioreanu ar fi discutat cu patronul Coral despre contractul privind dezinsecţia în 6 şcoli speciale, conform declaraţiei lui Răzvan Pop. 

Coral şi Uioreanu

Informaţii despre problemele Coral în legătură cu şcolile aflate în subordinea CJ Cluj apar şi în dosarul fostului preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu. În declaraţia dată la DNA de Răzvan Pop, consilierul lui Uioreanu, era menţionat faptul că patronul Coral, Alexandru Badea, i-ar fi dat acestuia suma de 70.600 de lei pentru a obţine plata serviciilor prestate la cele 6 şcoli, în valoare de 130.000 de lei, conform unui facsimil publicat de Evenimentul Zilei. „„Ulterior, am fost căutat atât de Badea Alexandru cât şi de Ciprian şi aceştia mi-au înmânat sume e bani destinate lui Uioreanu Horea (...) Am mai avut o întâlnire la parcarea de la hotelul Opal unde a venit chiar Badea Alexandru şi mi-a dat cei 18.000 lei şi mai multe sticle de vin roşu sec de Valea Călugărească, din colecţia Merlot 1974 şi Cabernet Savignion 1972”, mai spune Răzvan Pop. Uioreanu a fost condamnat în mai 2016 de Tribunalul Cluj la şase ani şi jumătate închisoare cu executare într-un alt dosar de corupţie, care se judecă în apel.

Patronul Coral susţine despre declaraţia lui Răzvan Pop: „Nimeni nu avea de ce să-i înainteze bani necuveniţi. Suma la care face referire, cea de 130.000 lei, era obligaţia de plată a Consiliului Judeţean către societatea Coral Impex, pentru serviciile prestate la şcolile CJ, noi efectuând aceste servicii, în baza contractului de concesiune cu Primăria Municipiului, pentru care erau preţuri licitate. Deci era obligaţia lor să ne plătească aceste sume, pentru servicii care erau efectuate încă din anul anterior, consemnate în procesele verbale de recepţie“.

Într-un răspuns către Adevărul, CJ Cluj îl contrazice pe patronul Coral arătând că instituţia nu a avut contract cu firma: „Nu au fost încheiate contracte cu această entitate (SC Coral-nr), şi prin urmare nu au fost efectuate plăţi către aceasta. În ceea ce priveşte cele şase şcoli speciale aflate în subordinea forului administrativ judeţean clujean, dat fiind faptul că acestea dispun de capacitatea de reprezentare şi de a acţiona în nume propriu, având personalitate juridică proprie, am transmis cererea dumneavoastră acestora în vederea obţinerii informaţiilor solicitate”. Alexandru Badea nu a dorit să comenteze în legătură cu presupusele întâlniri dintre el şi Horea Uioreanu sau Răzvan Pop.

Ce s-a întâmplat cu funcţionarele urmărite penal

DNA a început în octombrie 2015 urmărirea penală a două funcţionare din cadrul Primăriei Cluj-Napoca şi a unui angajat al Coral Impex pentru luare, respectiv dare de mită. Cele două funcţionare nu au fost trimise în judecată şi au rămas pe posturile deţinute, doar că nu se mai ocupă de Coral, conform unei decizii a primarului de la finalul lui 2015. „Referitor la angajatele primăriei, nu am avut cunoştiinţă decât din presă, în urma controlului făcut de DNA şi ANAF, de sumele de bani şi nu pot să-mi exprim o opinie. Nimeni din Coral Impex nu avea nici un motiv sa dea sume de bani (...) deoarece lucrătorii din Coral Impex şi-au făcut foarte bine treaba şi nu aveau de ce să ceară ca să le faciliteze ceva lucrătorii primăriei“, a precizat patronul Coral. Şi angajatul Coral, Dorin Prunoiu, a rămas în firmă, iar patronul spune despre el că este „unul dintre cei mai unul din cei mai conştiincioşi angajaţi”.

Acuzaţii grave

În comunicatul DNA din 8 octombrie 2015 se mai arată că s-a dat mită pentru ca funcţionarii cu atribuţii de control şi decizie să comită fapte precum: „aprobarea creşterii tarifelor pentru serviciile prestate de către societatea comercială menţionată; includerea de noi suprafeţe pentru realizarea deratizării şi dezinsecţiilor prin încheierea de acte adiţionale la contractele deja existente; prelungirea contractelor anterior încheiate, fără verificarea legalităţii; avizarea nejustificată a statelor de plăţi (chiar şi în cazul în care serviciile atribuite în acte nu au fost prestate deloc ori au fost prestate parţial, ori în condiţii de calitate inferioară); aprobarea preferenţială a decontării facturilor emise de societatea menţionată.“

În mai multe localităţi prelungirea fără licitaţie a contractelor cu Coral a născut controverse. De exemplu, la Cluj-Napoca, contractul încheiat cu firma din Ploieşti în 2006 în urma unei licitaţii a fost prelungit în 2010, cu 7,7 ani fără licitaţie. Explicaţia primarului de atunci, Sorin Apostu, era: „Între timp, legislaţia europeană s-a modificat, în ceea ce priveşte substanţele şi modul de aplicare a acestora; în cazul apariţiei căpuşelor, firma a cumpărat un utilaj special, municipalitatea neplătind această operaţiune“.

Din 2011 şi până astăzi Primăria a decontat 12 milioane de euro către firmă, o medie de 2 milioane de euro pe an, iar contractul e valabil până la începutul lui 2019. În proiectul de hotărâre de Consiliu Local privind prelungirea este ataşat şi un răspuns al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, care precizează că prelungirea fără licitaţie este conformă cu Legea 101/2006, care prevede că prelungirea este legală dacă „operatorul, la cererea autorităţii administraţiei publice locale şi pentru buna executare a serviciului de salubrizare, a realizat investiţii care nu ar putea fi amortizate în termenul rămas până la expirarea contractului iniţial decât printr-o creştere excesivă a tarifelor şi taxelor“. Practic, la Cluj-Napoca, investiţia invocată de Primărie a fost un utilaj pentru căpuşe.

„Contractele firmei Coral Impex au fost câştigate în urma unor licitaţii publice, organizate de autorităţi publice locale, cu respectarea legislaţiei (...) În urma controalelor făcute de către Curtea de Conturi şi ANRSC (Autoritătea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice) nu s-au semnalat nereguli la adresa societăţii Coral Impex”, susţine, în replică, Alexandru Badea.

Suprafaţa a crescut de la 14 la 20 de milioane de metri pătraţi

Prin acte adiţionale succesive s-au modificat suprafaţa prevăzută în contract şi tarifele. La încheierea contractului în 2006, era vorba de o suprafaţă de 14,4 milioane de metri pătraţi, pentru ca astăzi să vorbim despre 20,6 milioane de metri pătraţi. Potrivit noului regulament privind acţiunile DDD adoptat de primărie în 2016, Coral va efectua, pe banii municipalităţii, dezinsecţia spaţiilor deschise ale persoanelor fizice şi juridice, în cazul în care operaţiunea se desfăşoară de pe aliniamentul stradal. 

În noul Regulament se mai arată că firma Coral va face dezinsecţia şi în spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice, spaţiile comune ale clădirilor persoanelor fizice şi juridice (casa scării, subsol etc).

În ceea ce priveşte sumele plătite de Primărie firmei acestea au crescut de la 6,2 milioane de lei (2008) la circa 10 milioane de lei (2013, 2014, 2015). În 2016, când suprafaţa pe care s-a acţionat a scăzut cu 4 milioane de metri pătraţi, suma plătită a fost de 7,6 milioane de lei.

Circa 20 de pacienţi vin zilnic la Spitalul de Infecţioase din Cluj muşcaţi de căpuşe. FOTO: Remus Florescu

Pacienţi muşcaţi de căpuşe perturbă activitatea camerei de gardă de la Infecţioase

În ceea ce priveşte efectele operaţiunilor Coral, în fiecare an începând din luna mai în presă apar articole despre „invazia căpuşelor” în parcurile din Cluj. La camera de gardă a Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca s-a stabilit un program special pentru scoatere căpuşelor: de la ora 8 la 18.00. Cei care nu se încadrează sunt rugaţi să se întoarcă a doua zi.

Ioan Mureşan, managerul Spitalului de Boli Infecţioase, susţine că zilnic la camera de gardă vin peste 20 de persoane şi activitatea este perturbată: „Activitatea în camera de gardă e mult îngreunată de pacienţii muşcaţi de căpuşe, din cauza faptului că în perioada din afara orelor prevăzute (8-18 -nr) sunt extrem de multe ambulanţe şi pacienţi cu afecţiuni grave, care au prioritate. Din punctul nostru de vedere muşcăturile de căpuşe nu sunt urgenţe medicale, dar în măsura în care medicul este liber, el se va putea ocupa şi de cei cu problema asta. De multe ori, oamenii nu înţeleg că pacienţii cu probleme mult mai grave care au prioritare”. Managerul susţine că a cerut aprobare de la Minister pentru transformarea camerei de gardă într-o unitate de primire a urgenţelor, cu personalul aferent, însă acest lucru nu s-a aprobat.  „Nu cred că sunt mai mulţi pacienţi muşcaţi de căpuşe ca anii trecuţi. Cred că totuşi s-a mai redus, aşa observ. De circa 10 ani numărul lor e constant”, a susţinut managerul.

Monica Costin, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţe Cluj, a susţinut că muşcătura de căpuşă nu este, conform protocolului spitalului, urgenţă. În perioada 1-12 iunie, la Urgenţe s-au prezentat 128 de pacienţi muşcaţi de căpuşe. 

Satisticile Direcţiei de Sănătate Publică Cluj arată totuşi o îmbunătăţire a situaţiei persoanelor muşcate de căpuşe în Cluj: în 2012 au fost 1.551 de cazuri, în 2013 – 719, 2014 – 879, 2015- 1.142, 2016 – 794.  

Incidenţa bolii Lyme la Cluj

O îmbunătăţire clară se poate observa în ceea ce priveşte incidenţa bolii Lyme: în 2010, conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Clujul (alături de Botoşani, Iaşi şi Sibiu) era în topul judeţelor cu incidenţa bolii provocate de înţepătura de căpuşă – 26 de cazuri confirmate; în 2012, după ce s-a achiziţionat utilajul special pentru căpuşe de către Coral numărul pacienţilor cu Lyme a crescut la 66, dar apoi incidenţa a scăzut: 2013- 26, 2014-0, 2015 – 3, 2016 – 2. 

image

Judeţele din topul infecţiilor cu Lyme au contracte cu Coral

Conform ultimei analize a Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile publicată în aprilie 2017, în topul judeţelor unde s-au înregistrat în 2016 cele mai multe cazuri sunt Alba (40 de cazuri) , Sibiu (36 de cazuri) şi Sălaj (22 de cazuri). Aceste judeţe s-au situat în top şi în 2015. În ambele 3 judeţe există contracte DDD cu Coral Impex (cu excepţia Sibiului- care în 2016 a schimbat furnizorul). Asta, în condiţiile în care în 10 judeţe din ţară  nu a fost confirmat/clasificat ca probabil niciun caz de infectare cu Lyme în 2016.

Alba Iulia

La Alba Iulia, Coral Impex SRL derulează operaţiunile DDD din 2011, când primăria era condusă de Mircea Hava (PNL, fost PDL). În urma unei licitaţii, serviciul de deratizare şi dezinsecţie a fost concesionat pe 5 ani, valoarea estimată fiind de 950.000 de lei în fiecare an. Contractul, a cărui valoare a fost majorată de două ori, a expirat în martie 2017. Primăria a demarat în februarie licitaţia, însă deoarece procedura nu s-a finalizat până la expirarea contractului anterior, Primăria Alba Iulia a publicat în 22 mai 2017 o invitaţie de participare pentru concesionarea serviciului prin achiziţie directă, contractul urmând să se deruleze până la sfârşitul anului 2017 sau până la finalizarea licitaţiei.

Sibiu

La Sibiu, Coral Impex au început să colaboreze cu administraţia locală din 2011, când primăria era condusă de Klaus Iohannis. De fiecare dată, contractarea celor de la Coral Impex a fost realizată prin achiziţie directă: cu 104.000 de lei în 2011, cu 70.000 de lei în 2012 şi cu 140.000 de lei, în 2013 (sumele sunt fără TVA). Pentru anul 2014, suma a fost de aproximativ 100.000 de lei, tot fără TVA. Ultimul contract de dezinsecţie şi deratizare încheiat de administraţie a fost semnat cu D.D. Chim SRL din Deva, fiind valabil pe perioada anului 2016, în valoare de aproximativ 224.000 de lei, firmă cu care s-a contractat şi anul acesta.

Zalău

Primăria Zalău şi SC Coral Impex SRL au încheiat în 2008 un contract pe patru ani, cu o valoare medie anuală de 700.000 de lei cu TVA. În 14 septembrie 2012, municipalitatea a încheiat un nou contract de delegare a gestiunii prin concesiune cu SC Coral Impex SRL ce vizează serviciul de salubrizare, precum şi activităţile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie din municipiu. Firma a fost, de altfel, singurul participant la licitaţia de atunci, susţin reprezentanţii municipalităţii. La acea vreme, fotoliul de primar era ocupat de către liberalul Radu Căpîlnaşiu.

Ploieşti

Coral Impex lucrează cu Primăria Ploieşti din anul 2002. La acea dată primar al municipiului Ploieşti era Emil Calotă (PSD)- în prezent vicepreşedinte ANRE. Societatea face DDD-ul la Ploieşti şi în prezent, contractul fiind prelungit de mai multe ori fără a se organiza licitaţie. Managerul Coral Impex a precizat, luni 15 mai 2017, la momentul scandalului cu muncitorul de la Zoo, mort după ce a fost înţepat de o viespe -  că societatea pe care o conduce nu mai este plătită de către Primărie din octombrie 2015, deşi operaţiuni de deratizare şi dezinsecţie s-au făcut în parcurile din Ploieşti. „Coral are de recuperat de la Primăria Ploieşti o sumă de aproximativ 3 milioane de lei. (...) Nicoleta Crăciunoiu – directorul economic al Primăriei Ploieşti - nu va debloca această situaţie. Ea invocă nelegalitatea contractului, ceea ce nu este adevărat”, a adăugat Alexandru Badea.

Piteşti

În 2011, Primăria Piteşti a concesionat, prin licitaţie, serviciile de deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie la nivel de municipiu. Departajarea firmelor participante s-a făcut ca urmare a aplicării criteriului preţului cel mai scăzut, iar câştigătoare a fost declarată societatea Coral Impex SRL, firmă condusă la Piteşti de Mihaela Pintea (fostă Roşca), sora fostei şefe de cabinet a primarului de atunci, Tudor Pendiuc. Contractul a vizat o perioadă de 5 ani (până în februarie 2016), iar valoarea acestuia s-a ridicat la 4.940.723 lei.

În octombrie 2015, procurorii DNA au solicitat Primăriei Piteşti  documente referitoare la contractul pentru deratizarea şi dezinsecţia în municipiu. În 2016, DNA a revenit la Primăria Piteşti şi a cerut din nou documente legate de acest contract. De data aceasta, printre cei vizaţi de procurorii anticorupţie au fost şi directorii de şcoli din Argeş cărora li s-au cerut acte, în contextul în care unităţile şcolare respective au beneficiat de servicii de deratizare, prestate de aceeaşi fimă. Aproape 5000 de file legate de activitatea Coral Impex SRL sunt analizate de aproape 2 ani de DNA.

“Nu s-au dat amenzi, nu s-a întâmplat absolut nimic . Din ce ştiu eu, s-au cerut documente, dar mai departe nu ştiu, nu cred c-au fost găsite nereguli. Nu s-a terminat, n-am primit nicio foaie că e în regulă sau nu e în regulă”, a declarat, pentru “Adevărul”, Sorin Apostoliceanu, viceprimar al municipiului Piteşti.

Cazuri de pacienţi cu boala Lyme conform statisticilor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile

Anul 2016

ALBA 40 cazuri confirmate dintr-un total de 128 de persoane care s-au prezentat la analize

SIBIU – 36 de cazuri confirmate dintr-un total de 193

SĂLAJ – 22 de cazuri confirmate dintr-un total de 32

Anul 2015

Sibiu – 59 de cazuri confirmate din 229 de persoane care s-au prezentat la analize

Alba – 50 de cazuri confirmate din 54 de persoane care s-au prezentat la analize

Sălaj – 30 de cazuri confirmate din 35 de persoane care s-au prezentat la analize.

Anul 2014

Sibiu – 43 de cazuri confirmate din 221 de persoane care s-au prezentat la analize

Alba – 39 de cazuri confirmate din 101 de persoane care s-au prezentat la analize

Hunedoara – 20 de cazuri confirmate din 56 de persoane care s-au prezentat la analize


La realizarea acestui text au contribuit şi corespondenţii: Traian Deleanu, Dorin Ţimionea, Andreea Vilcovschi, Cristina Stancu şi Diana Frîncu.

Citeşte şi

DNA la Primăria Cluj-Napoca. Au cerut acte legate de firma care se ocupă de deratizare şi dezinsecţie. Ce zice Boc

Funcţionari ai Primăriei Cluj-Napoca, mituiţi cu produse alimentare şi bani de firma care realiza deratizarea oraşului



 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite