Cum au fost influenţate naşterile de banii statului

Numărul nou-născuţilor nu a variat în funcţie de valoarea indemnizaţiei de mame, ci de creşterea nivelului de trai. Primele creşteri ale natalităţii de după 1989 s-au înregistrat între 2003 şi 2005, când ajutoarele pentru mame erau mai mici decât acum.

După Revoluţia din decembrie 1989, numărul de nou-născuţi a scăzut într-un ritm alarmant, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Dacă în 1989 se născuseră circa 370.000 de copii, zece ani mai târziu au fost aduşi pe lume cu 150.000 de copii mai puţin, adică doar 234.600.

Mai citiţi şi:

Se nasc mai puţini copii şi mor mai mulţi adulţi

Natalitatea este în cădere: a scăzut cu 1.000 numărul copiilor născuţi

Trendul descendent i-a făcut pe guvernanţi să gândească o politică de încurajare a natalităţii şi, la 1 ianuarie 1998, au fost introduse pentru prima oară indemnizaţiile pentru creşterea copilului. Ele s-au calculat atunci ca 85% din salariul de pe cartea de muncă, nu din totalitatea veniturilor.

Cu tot cu încurajările financiare, declinul natalităţii nu s-a oprit, însă. Numărul naşterilor a continuat să scadă până în 2003, când se înregistrează prima uşoară mişcare în sens invers: în acel an, numărul copiilor a fost cu aproape 2.000 mai mare decât în 2002. Evoluţia uşor ascendentă s-a păstrat şi în anii 2004 şi 2005, când indemnizaţia se calcula printr-o sumă fixă pentru toate mamele: 85% din valoarea salariului mediu brut pe economie, ceea ce însemna la vremea respectivă puţin peste şase milioane de lei vechi.

Prosperitatea contează

Sociologul Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, spune că valoarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului sau orice alt fel de ajutoare sociale nu influenţează singure comportamentul demografic. Potrivit lui Ghinăraru, creşterea natalităţii se produce numai dacă aceste majorări de indemnizaţii sau alocaţii sunt cuplate cu o creştere a prosperităţii generale. În rest, spune el, nu există o legătură de cauzalitate în acest sens.

85% din venituri n-au adus „baby boom"

Aşa s-a întâmplat în 2004 şi în 2005, când economia a înregistrat cele mai mari creşteri. În 2005 s-a produs un adevărat boom la creditele pentru automobile şi apartamente, graţie creşterilor salariale din privat şi previziunilor foarte optimiste. Astfel, în 2004 s-au născut cu aproape 4.000 mai mulţi copii decât în 2003, iar în 2005, cu circa 5.000 mai mulţi decât în 2004.

Următoarea creştere importantă a natalităţii a avut loc în 2008 (cu peste 7.000 mai mulţi copii decât în 2007), când indemnizaţia a fost plafonată la 600 de lei şi le-a dezavantajat pe femeile care câştigau bine. De la 1 ianuarie 2009, indemnizaţia se calculează ca 85% din toate veniturile salariale ale mamei. Cu toate acestea, anul trecut s-au născut cu doar 700 mai mulţi copii decât în 2008, iar trendul pentru acest an se anunţă negativ: pe primele trei luni s-au născut 51.793.

Profesorul universitar Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice, crede că indemnizaţia pentru copii de 85% din totalul veniturilor salariale a avut o influenţă însemnată în cazul femeilor cu studii postliceale şi superioare, precum şi în rândul femeilor singure sau divorţate.

„Pamperşi pentru Băse"

Aproape 100 de părinţi şi bebeluşi în cărucioare tapetate cu manifeste şi lozinci antiguvernamentale au cerut ieri, în faţa Ministerului Muncii, păstrarea actualelor indemnizaţii. Manifestanţii au descris situaţia pe bannerele aduse la miting: „Bebeluşii în rahat/Pamperşii ni i-au tăiat/Iar acum în biberoane/Ni se dau lacrimi şi foame", sau „Noi impozit am plătit/Nu negociem nimic!".

Printre manifestanţi s-au aflat şi Simona Teodor împreună cu micuţul Filip (şapte luni): „Am revenit în ţară în urmă cu patru ani, iar acum, când am aflat că se reduce indemnizaţia, este prima oară când regret că m-am întors".

La plecare, protestatarii au lăsat la minister câteva cutii cu scutece folosite şi o pancartă cu un mesaj: „Pamperşi pentru Băsescu".

La Braşov, mămicile au manifestat de sub umbrele

Cu landourile la prefectură

Zeci de părinţi aflaţi în concediu pentru creşterea copilului au înfruntat ploaia şi frigul şi au protestat ieri în faţa prefecturilor din Braşov şi Sibiu. Deşi nu au obţinut autorizaţie pentru protest, părinţii din Braşov au venit cu copiii lor lângă Prefectură şi au organizat un marş al tăcerii. În pofida ploii torenţiale, mămicile, cărora li s-au alăturat şi câţiva tătici, au ieşit în faţa Prefecturii Braşov şi au afişat pamperşi cu mesajele: „Băse, vrem pa-pa!" şi „Luaţi de la şpăgari, nu de la sugari".

Mamele de la Braşov spun că nu ştiu de ce nu li s-a răspuns la cererea pentru autorizarea protestului, dar că sunt hotărâte să organizeze şi alte acţiuni prin care să atragă atenţia guvernanţilor asupra situaţiei disperate în care se află. „Este enorm de greu şi acum, cu indemnizaţia de 85%. Sunt studentă, iar soţul meu este în concediu paternal, deci trăim din această indemnizaţie. Cu 600 de lei nici măcar nevoile de bază ale copilului nu le mai putem acoperi. Este revoltător", a declarat Laura Tofan, de 26 de ani, din Braşov.

Cei mai mulţi părinţi spun că reducerea indemnizaţiei îi va aduce în imposibilitatea de a-şi creşte şi hrăni copiii. „Dorim să împiedicăm Guvernul să ia măsura de reducere a indemnizaţiei copiilor noştri. Este o decizie care lezează drepturile copilului şi care încalcă principiile Constituţiei. Această indemnizaţie nu e o facilitate, ci un drept al pruncilor noştri", ne-a mărturisit Simona Brylynskei, una dintre iniţiatoarele protestului de la Sibiu. Cristina Nica, Dragoş Popescu

Evoluţia indemnizaţiei

1 ian. 1998: se introduce pentru prima oară indemnizaţia pentru creşterea până la doi ani a copilului, care se calculează ca 85% din media salariului de bază pe ultimele şase luni. În cazul mamelor care au cotizat la bugetul asigurărilor sociale din agricultură, ajutorul este de 80%.

1 aprilie 2001: 85% din media salariului din ultimele 10 luni.

1 ian. 2004: 85% din salariul mediu brut pe economie. Valoarea: puţin peste 600 de lei.

1 ian. 2006: 800 de lei.

1 ian. 2007: cei 800 de lei se împart în două: alocaţia pentru copii mai mici de doi ani (200 de lei) şi indemnizaţia pentru creşterea copilului (600 de lei).

1 ian. 2009: indemnizaţia se calculează ca 85% din media veniturilor ultimelor 12 luni de activitate, dar este minimum 600 de lei şi maximum 4.000 de lei.

Propunere 1 iunie 2010: rămâne alocaţia de 200 de lei, dar indemnizaţia scade la 63,7% din media salariilor pe ultimele 12 luni.