Cum a ajutat Sevil Shhaideh firma TelDrum să pună mâna pe insula Belina

Sevil Shhaideh la sediul DNA Inquam Photos / Octav Ganea

Noi detalii din rechizitoriul procurorilor DNA în dosarul „Belina“. Sevil Shhaideh este acuzată că a retras de la avizarea Ministerului Justiţiei proiectul de hotărâre prin care insula Belina a fost transferată la CJ Teleorman.

Fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) Sevil Shhaideh, trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul „Belina” pentru abuz în serviciu, ar fi iniţiat, fundamentat şi prezentat Guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (H.G. 943/2013), precum şi nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. 

Aceste acte, ce ar sta la baza aprobării transmiterii unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman, au fost întocmite, potrivit DNA „în condiţiile în care inculpata cunoştea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale”.

Intenţia în comiterea infracţiunii 

Practic, în rechizitoriul înaintat instanţei, procurorii susţin că există un raport de cauzalitate între emiterea şi adoptarea hotărârii de guvern şi săvârşirea unor infracţiuni. Astfel, DNA susţine că tocmai prin încălcarea criteriilor obligatorii impuse de legiuitor pentru adoptarea actelor normative, Shhaideh ar fi săvârşit fapta cu intenţie directă, prevăzând şi urmărind producerea rezultatului faptei sale, „intenţia directă fiind demonstrată tocmai de modul cum a ales să gestioneze procesul de elaborare şi adoptare a HG 943/2013”.

Probatoriul enumeră o lungă listă de abateri de la prescripţiile normelor pentru elaborarea actelor normative, care, în opinia anchetatorilor, sunt elemente suficiente pentru a exclude lipsa de intenţie a fostului secretar de stat. Astfel, proiectul nu a fost supus consultării publice aşa cum prevede legea; la finalizarea procedurii de elaborare, MDRAP nu a transmis proiectul Secretariatului General al Guvernului (SGG), în vederea înregistrării, şi ca urmare SGG nu a putut verifica îndeplinirea condiţiilor de formă; nu există aviz de la ANAR cu privire la trecerea dreptului de administrare la CJ Teleorman; Ministerul Mediului a semnat o altă formă de proiect decât cea care a fost ulterior publicată în Monitorul Oficial.

Ministerul Justiţiei, ignorat

Cele mai grave acuzaţii privesc modul în care a fost exclus din procesul de adoptare a hotărârii de guvern Ministerul Justiţiei (MJ). Astfel, procurorii susţin că MJ „a avizat o altă formă de proiect de HG la data adoptării cu obiecţiuni de către Guvernul României, faţă de cea care se va publica, ulterior în Monitorul Oficial; practic, Ministerul Justiţiei a avizat cu observaţii o formă de proiect, care suferise modificări esenţiale, înainte şi după şedinţa de guvern, exact cu privire la subrogarea în drepturile şi obligaţiile ANAR de către CJ Teleorman”. În plus, susţin procurorii, ministerul iniţiator, unde Sevil Shhaideh era secretar de stat, nu a mai cerut avizarea de la Ministerul Justiţiei, ca ultim minister avizator şi nici nu a trimis la MJ ultima formă de proiect în original.

În plus, procurorii susţin că fostul secretar de stat a încălcat cu intenţie criterii de adoptare a actelor normative, aceasta „urmărind şi prevăzând rezultatul faptelor sale”. În acest sens, anchetatorii susţin că Sevil Shhaideh ar fi ignorat în mod constant „observaţiile repetate ale Ministerului Finanţelor Publice care considera că nu se poate efectua transferul imobilelor prin HG”. Mai mult, procurorii notează că Shhaideh a ales „să îşi însuşească conţinutul notei de fundamentare care consemna în mod neadevărat că procedura transparenţei decizionale fusese parcursă”. 

Legalitatea unei HG nu o verifică procurorul

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara, odata cu demararea anchetei în acest dosar, că suspiciunile cu privire la legalitatea hotărârilor de guvern intră sub jurisdicţia instanţelor de contencios administrativ. „În opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci o verifică judecătorul specializat în contencios administrativ”, declara ministrul.

Avocată: „Clienta mea este total nevinovată“

Apărătorul fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Flavia Teodosiu, nu a putut comenta acuzaţiile aduse de procurori clientei sale, în condiţiile în care nu a primit rechizitoriul prin care Sevil Shhaideh a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu. „Nu am acordul clientului pentru a discuta despre acest dosar. Pot să vă spun totuşi că clienta mea este total nevinovată. Deocamdată, nu ni s-a comunicat rechizitoriul. Aşa cum rezultă din comunicatul DNA, fără să fi văzut însă rechizitoriul, apreciez că clienta mea nu a săvârşit infracţiunea în forma şi modalitatea  pe care o descriu procurorii”, a declarat, pentru „Adevărul”, avocata Flavia Teodosiu.