Codruţa Kovesi câştigă procesul la CEDO împotriva României. Îndepărtarea ei de la şefia DNA, abuzivă

Codruţa Kovesi câştigă procesul la CEDO împotriva României. Îndepărtarea ei de la şefia DNA, abuzivă

Laura Codruta Kovesi FOTO EPA-EFE/ROBERT GHEMENT

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în unanimitate, că Laurei Codruţa Kovesi i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Articolele 6 şi 10 atunci când a fost demisă de la conducerea DNA. Potrivit judecătorilor CEDO, „revocarea prematură a acesteia încalcă chiar scopul menţinerii unui sistem judiciar independent”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au constatat, cu unanimitate, că procurorului şef al Parchetului European i-au fost încălcate dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă exprimare.
 
„Aplicantul şi-a exprimat opiniile şi criticile cu privire la reformele legislative ce au afectat sistemul judiciar, cu privire la aspectele ce au privit funcţionarea acestui sistem şi cu privire la competenţele procurorului de a ancheta infracţiuni de corupţie, toate acestea reprezentând lucruri de interes public. Prin urmare, Curtea consideră că poziţia şi afirmaţiile aplicantului, ce se încadrează în contextul dezbaterii publice cu privire la lucruri de interes general, necesită un înalt grad de protecţie a dreptului acesteia la liberă exprimare şi un control strict al oricărei interferenţe cu acest drept din partea autorităţilor”, se arată în decizia Curţii.
 
„Această revocare şi motivele prin care a fost justificată cu greu pot fi reconciliate cu importanţa particulară ce trebuie acordată sistemului judiciar, care prin natura lui, funcţionează ca o ramură independentă a puterii statului, şi independenţei procurorilor, care - în potrivit Consiliului Europei şi a altor instrumente, este un element cheie în menţinerea independenţei sistemului judiciar. În acest context, se pare că revocarea ei prematură din funcţia de procuror şef al DNA încalcă chiar scopul a menţinerii unui sistem judiciar independent.
Mai mult, revocarea prematură a mandatului aplicantului a fost o sancţiune extrem de severă, care fără îndoială a avut un efect de inhibare a exprimării libere, prin acea că i-a descurajat, nu doar pe ea, dar şi pe alţi procurori şi judecători să participe în dezbaterea publică cu privire la reformele legislative ce au afectat sistemul judiciar şi cu privire la toate dezbaterile ce au vizat independenţa sistemului”, argumentează judecătorii CEDO.
 
„Ţinând cont de importanţa fundamentală a libertăţii de exprimare în problemele de interes public, Curtea consideră că revocarea aplicantului din poziţia de procuror şef al DNA nu a urmărit niciun interes legitim prevăzut sub articolele 10 şi 2, şi mai mult, nu a fost o măsură „necesară într-un stat democratic”, aşa cum prevăd excepţiile din articolele menţionate. Prin urmare, Curtea consideră că a fost o încălcare a Articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, se mai arată în decizia CEDO.

În ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, CEDO precizează că Kovesi nu ar fi avut acces la o instanţa să-şi apere efectiv drepturile cu privire la revocarea disciplinară din funcţia de procuror şef DNA, în baza declaraţiilor făcute. „Având în vedere cele de mai sus, în lipsa unor exemple de jurisprudenţa internă a unor cazuri similare şi având în vedere natură obligatorie şi specifică a Decizia adoptată de Curtea Constituţională în cauza actuală, Curtea nu este convinsă că solicitantul avea un remediu intern disponibil atacând eficient în instanţa ceea ce intenţiona cu adevărat să conteste, şi anume motivele scoaterii ei din funcţia de procuror şef al DNA prin decretul prezidenţial din 9 iulie 2018 în conformitate cu hotărârea din 12 decembrie 2007 Curtea Constituţională din 30 mai 2018."

Kovesi ar fi avut posibilitatea doar de a contesta decretul de înlăturare din funcţie, dar o examinare adecvată a motivelor înlăturării sale, relevanţă celor constatate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost exclusă. „Curtea respinge obiecţia guvernului în ceea ce priveşte neepuizarea cailor de atac interne şi concluzionează că statul respondent a afectat esenţă din dreptul de acces al solicitantului la o instanţa din cauza limitelor specifice pentru o reexaminare a cazului sau prevăzut în hotărârea Curţii Constituţionale,” au motivat judecătorii CEDO.
 

Ce a reclamat Kovesi la CEDO

 
Laura Codruţa Kovesi a susţinut în plângerea adresată CEDO că procedura de revocare a încălcat drepturile omului pentru că nu a avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu a fost citată în faţă Curţii Constituţionale şi nu a avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de intervenientă pentru a exprimă un punct de vedere în apărarea sa.
 
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA că urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională", declara Kovesi.
 
Potrivit procedurii instanţei europene, părţile au termen până pe 19 martie, pentru a ajunge la o soluţionare pe cale amiabilă a litigiului. În cazul în care doreşte înţelegerea, Executivul trebuie să comunice în acest termen care este propunerea concretă pentru fosta şefă DNA. În cazul în care nu se ajunge la o soluţie amiabilă, Guvernul de la Bucureşti are la dispoziţie 6 săptămâni să trimită la CEDO propria apărare. 
 
În ceea ce priveşte scopul acestei plângeri, fosta şefă a DNA a susţinut că principalul motiv este stoparea unor astfel de proceduri de revocare a procurorilor şefi din parchetul general. „Nu am solicitat niciun fel de despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive şi altor procurori cu funcţii de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.
 
După revocarea sa din funcţie, fosta şefă DNA s-a înscris în cursa pentru şefia primului parchet european, pe care a câştigat-o în 24 septembrie 2019.
 

Cum a fost revocată Laura Codruţa Koveşi de la şefia DNA

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat iniţial să semneze decretul de eliberare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, iar speţa a ajuns, prin sesizarea premierului Viorica Dăncilă, pe masa judecătorilor CCR, a căror decizie a înclinat în favoarea cererii lui Tudorel Toader.
 
Kovesi a fost demisă din funcţie în 9 iulie printr-un decret semnat de Klaus Iohannis, după ce o decizie a Curţii Constituţionale a statuat că „Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.
 
Procedura a demarat în 22 februarie 2018, când ministrul Justiţiei de atunci, Tudorel Toader, a anunţat că declanşează procedura de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, prezentând un raport cu 20 de "acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept".
 
Toader i-a reproşat şefei DNA tergiversarea unor dosare, depăşirea atribuţiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanţă 13, comportament autoritar şi discreţionar, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti. De altfel, punctul culminant al scandalului din jurul şefei DNA fusese atins atunci când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploieşti, iar PSD - ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri.
 
Raportul ministrului Justiţiei referitor la şeful DNA a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.
 
În replică, ministrul Tudorel Toader a sesizat Curtea Constituţională în cazul acestui refuz, iar CCR a constatat, în 30 mai, existenta unui conflict juridic de natură constituţională, pe acest subiect, între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis. Urmarea - în 9 iulie Iohannis a fost nevoit să semneze decretul de revocare.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: