Surse. PSD ar putea împinge alegerile până în vara anului 2021
0
În premieră, data alegerilor locale va fi stabilită de Parlament, aşadar de majoritatea PSD, şi nu prin hotărâre de guvern. Folosind pretextul pandemiei, PSD ar putea prelungi mandatelor aleşilor locali până în vara anului 2021, susţin surse politice pentru Adevărul. PNL îşi pune speranţele în CCR, instanţă dominată tot de PSD. Nici data alegerilor parlamentare nu e sigură.
Mandatele aleşilor locali (primari, consilieri locali, preşedinţi de Consilii Judeţene şi consilieri judeţeni) expiră în luna iunie, după o domnie de patru ani. Din cauza pandemiei, Guvernul Orban a prelungit, prin ordonanţă de urgenţă, cu încă 6 luni mandatele aleşilor locali. Potrivit Constituţiei, orice ordonanţă de urgenţă ajunge în Parlament, unde e aprobată, modificată sau respinsă printr-o lege. În acest caz, OUG adoptată de Executiv pe tema mandatelor aleşilor locali a fost abandonată intenţionat în sertarele Senatului, acolo unde PSD are singur majoritate. În paralel, Marcel Ciolacu (PSD), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Kelemen Hunor (UDMR) şi Victor Ponta (ProRomânia) au venit cu un proiect de lege care a dublat ordonanţa de urgenţă a Guvernului, dar nu doar atât: a adus şi o modificare esenţială.
Cvartetul PSD-UDMR-ALDE-ProRomânia a impus ca data alegerilor locale să fie stabilită, în premieră, de Parlament, prin lege organică. În ultimii 30 de ani, toate alegerile – locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale - au fost fixate de Executiv prin hotărâre de guvern. Cum justifică PSD această schimbare bruscă? „Când în România începea criza de coronavirus, PNL vorbea de candidaţi la locale. Acum v-am luat o grijă. Stabileşte Parlamentul data alegerilor”, a spus, în plen, deputatul PSD Daniel Suciu, fost vicepremier în Guvernul Dăncilă. ProRomânia şi ALDE au susţinut demersul PSD, în condiţiile în care e foarte posibil ca la alegerile locale cele trei partide să candideze în alianţă. Iar UDMR oricum nu are nimic de pierdut.
Calculele politice făcute de PSD sunt mult mai ample. Surse din conducerea partidului au explicat pentru Adevărul care e miza. ”PNL va fixa data alegerilor locale în funcţie de sondaje. Dacă liberalii vor sta bine în vară, după ce trece criza, Orban va fixa alegerile locale în luna septembrie. Dacă nu, le va împinge în decembrie, în preajma alegerilor parlamentare. Deci PNL şi-ar fi creat un avantaj electoral prin stabilirea datei alegerilor locale. Noi am corectat acest lucru. Data scrutinului va fi stabilită de Parlament, nu de un guvern care stă cu ochii pe sondaje”, a spus unul dintre liderii social-democraţi.
Liderii PNL şi-ar dori ca alegerile locale să aibă loc în luna septembrie, din motive sanitare şi politice. Potrivit medicilor, în octombrie-noiembrie ar putea apărea al doilea val de coronavirus, deci România ar fi forţată să intre din nou în carantină. Prin urmare, nu se va mai putea ieşi la urne. Strict politic, Guvernul preferă să organizeze alegeri locale cât mai devreme, astfel încât să scape de mulţi dintre primarii PSD. În ciuda erorilor de guvernare, liberalii conduc în sondaje cu un scor în jur de 35%, deci pleacă favoriţi la alegeri.
De cealaltă parte, PSD nu vrea sub nicio formă ca scrutinul să aibă loc în septembrie. Social-democraţii ar vrea să împingă data alegerilor locale cât mai aproape de data alegerilor parlamentare, astfel încât PNL să scadă şi mai mult în sondaje. În plus, PSD a calculat, pragmatic, că întoarcerea pandemiei în toamnă ar face imposibilă organizarea alegerilor locale, dar şi a alegerilor parlamentare. Prin urmare, mandatele senatorilor, deputaţilor şi primarilor ar fi prelungite până în vara anului viitor. Astfel, PSD ar avea în continuare majoritate în Parlament pentru încă o vreme, unde va torpila toate proiectele PNL, iar pe plan local le va asigura primarilor încă un an la putere. În acest timp, pe fondul erodării PNL, PSD speră să atingă din nou pragul de 30%, cel puţin.
Concluzia: chiar dacă PNL îşi doreşte alegeri locale în septembrie, Guvernul e la mâna PSD. Parlamentul ar putea fixa data scrutinului iniţial în luna decembrie. Apoi, în cazul în care pandemia revine, mandatele primarilor şi ale parlamentarilor ar fi prelungite cu încă jumătate de an, scenariu din care PSD are cel mai mult de câştigat. „Deja sunt semnale în Parlament că PSD şi Pro România ar încerca să ducă măcar un rând de alegeri pentru martie-aprilie 2020, dacă nu chiar atât localele, cât şi parlamentarele”, a declarat unul dintre liderii PNL pentru „Adevărul”. În cazul în care se amână şi alegerile parlamentare, PSD va veni cu o nouă lege prin care tot Parlmentul va stabili data scrutinului legislativ, exact ca în cazul alegerilor locale. Aşadar, Guvernul Orban se va trezi din nou cu atiribuţiile tăiate.
Liberalii au atacat la CCR legea
PNL a contestat legea PSD la CCR. Principalul argument al juriştilor PNL este că majoritatea parlamentară nu poate „institui o normă derogatorie de la stabilirea datei alegerilor prin Hotărâre de Guvern, aceasta urmând a fi reglemntată pentru alegerile locale din 2020 prin Lege şi nu prin Hotărâre a Guvernului României”. Practic, legiuitorul nu poate să stabileacă o procedură specifică doar pentru o situaţie particulară (alegeri locale), iar apoi să revină la legislaţia anterioară, care prevede că data alegerilor e stabilită de Guvern. „Reglementarea criticată are caracteul unei norme aplicabilă unui singur caz individualizat (alegerile locale din anul 2020)”, arată sesizarea PNL.
De asemenea, puterea juridică a actelor normative trebuie să fie identică cu ceea ce au stabilit autorităţile pentru deciziile în materie de legislaţie electorală, adică data e stabilită prin hotărâre de Guvern, nu printr-o lege. Mai mult, liberalii au venit şi cu un exemplu: cazul înfiinţării Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică. Legea privind înfiinţarea acesteia a fost declarată neconstituţională pentru că se referea la o acţiune juridică cu caracter individual, fiind subliniat faptul că o asemenea iniţiativă trebuia să fie făcută prin hotărâre de Guvern. De altfel, asemenea exemple ale schimbării puterii juridice a actelor normative au mai dus la respingerea de către CCR a înfiinţării unui liceu maghiar în Târgu-Mureş.
Un alt argument adus este că iniţiativa încalcă principiul securităţii juridice şi principiul legalităţii prezentate în Constituţia României. Mai precis, liberalii invocă prezenţa unui paralelism legislativ, din moment ce subiectul alegerilor locale a fost legiferat prin ordonanţă de urgenţă, legea PSD fiind o dublare a acţiunii Guvernului Orban . Juriştii PNL amintesc faptul că CCR a „criticat şi desfiinţat” astfel de cazuri.CCR va judeca pe 27 mai sesizarea PNL privind legea care dă Parlamentului atribuţia stabilirii datei alegerilor
Iohannis vrea alegeri sigure
Preşedintele crede că este prematur să fie stabilită o dată pentru alegeri. „Important e să facem alegerile atunci când nu reprezintă un pericol pentru populaţie. Eu n-o să fiu de acord să facem alegeri atunci când epidemia încă există şi e un număr semnificativ de bolnavi. Eu îmi doresc să reuşim în această toamnă să avem şi alegeri locale, şi alegeri parlamentare la termen, spre sfârşitul lui noiembrie - începutul lui decembrie. Dar dacă nu se pot ţine în siguranţă, atunci vor trebui amânate. Nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei”, a declarat şeful statului.
Se încarcă comentariile...
