Alina Bica, condamnată definitiv la patru ani de închisoare cu executare

Alina Bica, condamnată definitiv la patru ani de închisoare cu executare

Alina Bica a primit aceeaşi pedeapsă şi la rejudecarea dosarului

Curtea Supremă a condamnat-o miercuri pe fosta şefă DIICOT, Alina Bica, la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Condamnarea vine după ce judecata apelului în acest dosar a fost reluată ca urmare a deciziei CCR cu privire la completele de cinci. Sentinţa iniţială fusese tot de patru ani de închisoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit ultimelor informaţii, Alina Bica s-ar afla tot în Costa Rica. La începutul lunii octombrie, Elena Udrea declara, la Curtea de Apel Bucureşti, că a mai discutat în ultima perioadă cu fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi că, din câte ştie, aceasta "nu mai calcă” în România.

Alina Bica - fugară în Costa Rica - este în libertate din decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Decizia judecătorilor a fost luată cu majoritate, unul sau doi judecători din completul de cinci dorind achitarea fostei şefe DIICOT.

Dosarul rejudecat după decizia CCR

Pe 19 martie, Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-şef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
 
Contestaţia în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.
 
Istoricul dosarului
 
În dosarul cunoscut şi sub numele de „Bica 2”, fosta şefă a DIICOT este acuzată de favorizarea fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum si de infracţiunea de abuz în serviciu.
 
Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, DIICOT a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA. În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative pe care le deţinea în acţiuni la purtător.
 
DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.
 
Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, procurorul-şef al DIICOT Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni.
 
DNA mai susţine că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
 
Alina Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.
 
Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul RAFO instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de şefa instituţiei, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: