„Alimente pentru Est“: 4 metode prin care sunt alterate calitativ produsele de pe piaţa românească

„Alimente pentru Est“: 4 metode prin care sunt alterate calitativ produsele de pe piaţa românească

Funcţionarii europeni au descoperit că există producători care plasează pe diverse pieţe produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj

Draftul unui raport al Parlamentului European (PE) despre dubla calitate a produselor comercializate la nivelul Uniunii Europene anunţă un cutremur de proporţii în domeniu. Demarată în 2013, investigaţia Comisiei Europene scoate la lumină acum o serie de practici incorecte, dacă nu chiar ilegale ale jucătorilor de pe piaţă care furnizează aceleaşi produse, dar cu standarde diferite pentru pieţele din Est şi din Vest.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Deşi denumirea de marcă, designul ambalajului şi aspectul de comercializare la prima vedere sunt identice, mai multe cercetări efectuate în diferite state membre au relevat în cadrul pieţei unice a UE produse care au compoziţii clar diferite din punct de vedere al reţetei, materiilor prime utilizate, toate acestea depinzând de ţara de cumpărare“, arată Raportul întocmit de Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din PE.

Iar concluziile şocante nu se opresc aici: investigaţia arată că aceste practici nu au fost descoperite exclusiv în industria alimentară. „În plus, nu se poate exclude faptul că aceste constatări privind calitatea dublă a produselor se referă numai la alimente şi băuturi, dar se pot aplica şi bunurilor de consum, cum ar fi detergenţi sau bunuri de igienă“, se arată în documentul Parlamentului European datat 27 februarie 2018.

Cele patru şabloane folosite de marii producători

Conform raportului, practicile considerate incorecte merg în general pe patru direcţii. În primul rând, producătorul plasează pe diverse pieţe produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj. În cel mai bun caz, relevă documentul, există nişte mici diferenţe pe ambalaj, diferenţe considerate de funcţionarii europeni insesizabile pentru consumatorul care îl ia de pe raft. 

La fel, există companii care plasează produse de diferite calităţi pe pieţele din Est şi Vest, dar cu acelaşi aspect şi cu acelaşi ambalaj. Mai grav este că funcţionari europeni au descoperit că uneori se umblă şi la gramajul produselor. Astfel, există producători care „plasează produse de diferite greutăţi pe piaţă, dar cu acelaşi aspect şi cu ambalaj similar sau cu diferenţe care nu pot fi distinse de consumator“, arată documentul. 

În fine, ultimul şablon după care lucrează producătorii când vor să-şi păcălească clienţii finali este denaturarea în timp a reţetei unui produs. Concret, la lansarea pe piaţă, produsele au o calitate şi în timp aceasta se modifică deliberat. „Atunci când lansează un articol nou pe o anumită piaţă, producătorul utilizează unul cu o compoziţie de calitate superioară (de exemplu o cantitate mai mare de carne) pentru a atrage atenţia consumatorilor şi pentru a „învăţa“ consumatorii să cumpere. Clienţii adoptă produsul şi, după o anumită perioadă, se produce o «schimbare de reţetă» fără o schimbare evidentă a ambalajului produsului“, se arată în document.

Se pregăteşte o listă neagră

Drept urmare, pentru rezolvarea problemei, Parlamentul European va întocmi o listă negră cu fabricanţii care plasează produse de calităţi diferite pe piaţa europeană. Preşedintele Autorităţii  Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Marcel Bogdan Pandelică, spune că această problemă va fi discutată la Bruxelles pe 8 şi 9 martie. „Vor fi analizate 16 categorii de produse în care sunt probleme nu doar cele alimentare. Acest lucru trebuie făcut, însă, cu mare atenţie, pentru că respectiva listă să nu poată fi contestată“, a precizat preşedintele ANPC.

Tot Parlamentul European vrea o metodologie standard pentru analizarea şi compararea caracteristicilor produselor nealimentare în viitorul apropiat, mai ales că „autorităţile naţionale competente pot selecta eşantioane şi pot efectua teste numai pe teritoriul statului lor“.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), Dragoş Frumosu, crede că pentru rezolvarea acestei situaţii, pe lângă o legislaţie ajustată este necesară şi o standardizare bine pusă la punct a fiecărui produs în parte. „Când o anumită companie produce de exemplu salamul X, aceasta trebuie să aibă un standard, un reţetar  cunoscut. Autorităţile din ţara respectivă pot verifica, astfel, dacă produsele se încadrează în standard, indiferent dacă un lot de marfă este pentru export sau pentru piaţa proprie”, crede Frumosu. 

Preşedintele FNSIA crede că marii producători străini recurg la aceste stratageme din cauza puterii scăzute de cumpărare în fostul lagăr comunist. „Dacă ar respecta reţetele originale, produsele ar fi prea scumpe pentru o mare parte a populaţiei. Atunci se subţiază cantitatea de ingredient de bază şi se adaugă diverse arome. Şi astfel avem, teoretic,  un singur  produs pentru diverse buzunare. Teoretic, subliniez. Pentru că în ambalaj avem cu totul altceva“, mai spune Frumosu. ;

Teste în 16 ţări

Comisia Europenă, împreună cu oficiali din cel puţin 16 state membre, a efectuat teste în vederea eliminării dublei calităţi a produselor alimentare vândute de unele companii în Est, faţă de cele din Vest. Testele au înglobat compoziţia unui coş comun de produse, care sunt comercializate în majoritatea statelor membre şi au inclus testări chimice şi senzoriale. 

9 din 29 erau diferite 

Şi autorităţile române au efectuat propria anchetă şi au descoperit că nouă din 29 de produse alimentare analizate comparativ aveau standarde duble din punct de vedere calitativ în România faţă câteva ţări din UE. În total, în iulie 2017 au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi alte 29 de probe similare din magazinele româneşti, la preparate din carne, preparate din lapte, conserve de peşte, ciocolată. „Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punctul de vedere al conţinutului de grăsimi şi proteine“, a declarat directorul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV), Rodica Tănăsuică.

citeste totul despre: