Râuri de sînge au curs în istorie în această paradigmă, iar România nu a fost scutită de ea, mai ales în secolul XX.

Aceste dezvăluiri se făceau de multe ori scrâşnind din dinţi, cu ură, având la bază atât adevăruri, cât şi orbire sau superficialitate. Un astfel de exemplu îl avem şi astăzi.

Mi-am dorit de foarte mulţi ani să devin un specialist în geopolitică, cu atît mai mult cu cât această ramură a ştiinţei în România este pe nedrept semi-ignorată. În această idee, am observat că majoritatea specialiştilor din această ţara sunt interesaţi doar de vest, neglijind complet sudul – cu tot Orientul Mijlociu, nordul – cu Polonia, Scandinavia şi Ţările Baltice sau estul. Mai toţi – sper vest şi atât. Iar diferenţa de calitate a analizelor dintre oamenii de ştiinţムşi oamenii de presă în România s-a mărit în ultimii ani. Am sesizat această lipsă de specialişti pe spaţiul estic şi am încercat să devin unul dintre cei mai buni cunoscători ai zonei.

În Rusia unul dintre marii promotori ai geopoliticii şi ai doctrinei Eurasiei este Alexandr Dughin. Deoarece preşedintele rus a preluat această doctrină, a devenit necesar să o cunosc foarte bine. Faptul că am cercetat-o m-a condus inclusiv la acceptarea unor invitaţii la conferinţe pe teme geopolitice în Rusia, atât la Universitatea M. Lomonosov, unde a predat profesorul Dughin, dar şi la alte universităţi şi institute de cercetare. Nu am ascuns aceste vizite şi întâlniri niciodată, iar o bună parte din textele mele se regăsesc pe internet şi pot fi consultate.

Îi felicit pe cei care au alcătuit lista – au reuşit o bună operaţiune de PR pentru site-ul propriu. Pentru că m-au trecut şi pe mine pe listă, rămâne să le mulţumesc, deoarece mi-au făcut reclamă – şi, implicit, îmi va creşte numărul de cititori.