Ţigările, interzise pe viaţă. Cum este privită în România o lege care ar interzice total consumul de tutun

Ţigările, interzise pe viaţă. Cum este privită în România o lege care ar interzice total consumul de tutun

FOTO: Shutterstock

Noua Zeelandă vrea să introducă o interdicţie pe viaţă la achiziţia de ţigări pentru noile generaţii. Una dintre cele mai dure legi anti-fumat la nivel global reprezintă, totuşi, o măsură eficientă pentru generaţii tinere mai sănătoase, spun medicii şi psihologii, care au analizat dacă o astfel de lege ar fi bună şi pentru România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noua Zeelandă intenţionează să interzică tinerilor să cumpere ţigări în timpul întregii lor vieţi viitoare, potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere. Astfel, persoanele cu vârste de până la 14 ani în 2027 nu vor avea niciodată voie să cumpere ţigări niciodată în viaţa lor, în această ţară de cinci milioane de locuitori. Aceasta înseamnă că în 2073, unei persoane în vârstă de 60 de ani i se va interzice să cumpere ţigări, în timp ce unei persoane în vârstă de 61 de ani i se va permite să facă acest lucru.
 
Oamenii vor putea cumpăra doar produse din tutun cu un nivel foarte scăzut de nicotină şi mai puţine magazine vor putea vinde ţigări. Este una dintre cele mai dure abordări din lume pentru reducerea deceselor cauzate de fumat. Noua lege rămâne să treacă prin procesul legislativ, însă se bucură de susţinerea autorităţilor sanitare.
 
Statisticile arată că patru din cinci neozeelandezi care fumează încep să o facă până la vârsta de 18 ani şi 96% până la vârsta de 25 de ani. Împiedicând generaţiile noi să se apuce de fumat, guvernul din Noua Zeelandă speră să evite aproximativ 5.000 de decese care pot fi prevenite în fiecare an.
 
De ce a ales Noua Zeelandă vârsta de 14 ani
 
„Intervalul de vârstă la care copiii încearcă, în general, primele ţigări este 14-16 ani”, explică medicul pneumolog Magda Ciobanu. În ţările cu un nivel de educaţie despre sănătate mai scăzut, aşa cum este România, chiar şi cei mai tineri de 14 ani le încearcă. În Noua Zeelandă, vârsta medie de debut al fumatului este de 14,8 ani – de aceea guvernul a ales vârsta de 14 ani şi nu de 16 sau 18, mai precizează medicul. 
„Pentru a deveni fumător zilnic, este esenţial ca fumatul să debuteze la vârsta adolescenţei (sau mai devreme). De ce? Deoarece nicotina produce dependenţă mult mai repede la adolescenţi decât la adultul tânăr, din motive biologice. Obiceiurile asociate cu comportamentul de fumător vor fi cu atât mai greu de dezamorsat cu cât sunt învăţate mai de timpuriu”.
 
Psiholog: „Credem mai degrabă ce vedem decât ceea ce auzim”
 
Modelele pe care copiii le primesc de acasă sunt esenţiale în alegerile lor viitoare. Astfel, deşi un părinte fumător nu şi-ar dori acelaşi obicei pentru copilul său şi are discuţii cu el în acest sens, psihologul Florentina Lica aminteşte că, din păcate, puterea exemplului este cea care primează:
„Bineînţeles, se ştie că pe lângă impactul filmelor, muzicii, filmelor, televiziunii, grupului de prieteni, părinţii au cea mai mare influenţă în viaţă copiilor lor. În general, avem tendinţa naturală că în comunicare să credem mai degrabă ce vedem decât ceea ce auzim şi când un părinte fumător vorbeşte despre consecinţele negative ale fumatului nu transmite un mesaj consonant. De asemenea, un copil care creşte văzând părintele fumând învaţă că este un comportament acceptabil şi şi îşi doreşte să exploreze, până să aibă capacitatea de a discerne. Un alt aspect este accesibilitatea la ţigări atunci când în casă există un părinte fumător”, spune psihologul.
 
Medicul Magda Ciobanu precizează că o interdicţie a fumatului pentru generaţiile tinere ar transforma acest obicei într-unul asociat cu cei în vârstă:
 
„Fumatul nu va mai fi un comportament al tinerilor, ci al „oamenilor bătrâni”; Şi ce adolescent îşi doreşte să fie ca mama ori ca tata care fumează? Adică vor dispărea acele „role models” pentru fumat, pe măsură ce generaţia de 14 ani din 2022 va ajunge la 19 ani şi apoi la 20 şi tot aşa. Adică, cei care, în 2027, vor fi având 14 ani nu vor mai avea model de fumător în cei de 19 ani”.
 
Interdicţia pe viaţă la fumat: dură, dar eficientă. S-ar potrivi şi în România?
 
Aşa cum arată studiile, adolescenţii din România au acces facil la ţigări şi la alte produse din tutun, deşi legislaţia interzice acest lucru. În acest fel, o bună parte dintre ei devin fumători poate cu mult înainte să poată conştientiza riscurile obiceiului. În aceste condiţii, medicul pneumolog Magda Ciobanu de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucureşti  consideră că proiectul de lege din Noua Zeelandă este o idee bună, care ar avea un efect benefic şi în ţara noastră.
 
„De ce ar fi rea o măsură prin care te asiguri că adolescenţii nu vor mai începe să fumeze? Să nu uităm că oamenii nu se nasc fumători – deci, adolescentul nu trebuie să renunţe la fumat; el trebuie să nu încerce ţigara, să nu încerce niciun produs care conţine nicotină. Da, s-ar potrivi chiar foarte bine în România – tocmai pentru că prevalenţa fumatului în rândul adolescenţilor a început iarăşi să crească. Faptul că azi nu se respectă interdicţia de vânzare către minori nu este un motiv pentru a spune că interdicţia de vânzare este, în general, o măsură ineficientă. De fapt, ea este implementată insuficient. Prin urmare, dacă ne interesează soarta copiilor noştri, trebuie să ne gândim cum să facem pentru ca măsura să fie implementată şi cum să facem ca eficienţa ei să crească – pe termen mediu şi lung, nu doar «acum, într-o săptămână»”, ca urmare a unor controale ale ANPC, filmate si transmise la TV şi pe YouTube. Unul din răspunsuri este tocmai interdicţia de vânzare pentru totdeauna, începând cu o anume generaţie, plus măsuri care să asigure aplicarea ei. Iar aceste măsuri nu sunt chiar atât de greu de adoptat şi de aplicat... trebuie doar voinţă politică pentru a adopta anumite reglementări.”
 
Cum stau tinerii români cu fumatul
 
Conform Sondajului Global privind Tutunul în rândul adulţilor (GATS) 2018, 5,6 milioane de români fumează tutun în mod curent, procentul lor ajungând la 30,2% din populaţie. O treime din fumătorii români (33,5%) erau adulţi tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani.
Datele sunt raportate pentru elevii cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani.
 
  • 14,6% dintre elevi foloseau, la momentul studiului, orice produs din tutun; 
  •  8,6% dintre elevi fumau ţigări, iar restul foloseau produse cu tutun încălzit sau ţigări electronice;
  • 78,4% dintre aceşti fumători nu au fost împiedicaţi să cumpere ţigări din cauza vârstei lor, deşi conform legislaţiei, comercializarea de produse din tutun către minori este interzisă;
  • 28% dintre cei care au fumat vreodată ţigări au încercat pentru prima dată o ţigară la mai puţin de 10 ani.
 
În 2020, peste 43% dintre tinerii fumători din mediul rural au spus că au avut primul contact cu produsele din tutun în jurul vârstei de 13-14 ani, conform unui raport World Vision Romania. 
 
Fumatul - cauză primară de deces, boală şi sărăcie
 
Consumul de tutun este recunoscut ca fiind cauza de deces cu cele mai multe şanse de a fi prevenită la nivel mondial. Acesta reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care s-a confruntat lumea, omorând peste 8 milioane de persoane pe an, conform studiului GATS 2018. Mai mult de 7 milioane din decese sunt rezultatul direct al consumului de tutun, în timp ce aproximativ 1,2 milioane sunt rezultatul fumatului pasiv. Tutunul este singurul produs consumat legal care poate ucide până la jumătate din cei care îl folosesc ca atare. 
 
Costul total al fumatului (cheltuielile de sănătate şi pierderile de productivitate) este de peste 1.400 miliarde de dolari, reprezentând echivalentul a 1,8% din produsul intern brut (PIB) anual al lumii. Aproape 40% din aceste costuri apar în ţările în curs de dezvoltare.
 
Sfaturile specialiştilor pentru cei care vor să se lase de fumat
 
  • La început, e important să conştientizezi comportamentul de a fuma, să te observi, să se înţelegi beneficiile şi prejudiciile acestui obicei.
  • Să te informezi despre mecanismele care stau în spatele dependenţei şi să observi ce modificări apar dacă întrerupi fumatul, pentru a înţelege ce te determină să continui să fumezi.
  • După luarea deciziei şi identificarea barierelor care ar putea să apară, urmează alcătuirea unui plan pentru renunţarea la fumat. Unora le este dificil din cauza sevrajului fizic, toleranţei scăzute la acele stări de nervozitate, iritabilitate resimţite în primele zile, altora le este mai dificil să schimbe obiceiurile sau să gestioneze diverse emoţii pe care le ,,rezolvau” cu o ţigară (plictiseală, stres, anxietate, tristeţe, oboseală). 
  • Poţi suna la numărul de telefon de pe pachetele de ţigări, unde îţi vor răspunde psihologi cu pregătire în tabacologie şi îţi vor oferi informaţiile de care ai nevoie.
 
Să nu uităm că oamenii nu se nasc fumători – deci, adolescentul nu trebuie să renunţe la fumat; el trebuie să nu încerce ţigara. - Magda Ciobanu, medic pneumolog

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările