Şef serviciu la Protecţia Copilului din Teleorman, la Curtea Supremă: „Acolo la noi, domnul preşedinte Liviu Dragnea era Dumnezeu. Şi acum e!”

Şef serviciu la Protecţia Copilului din Teleorman, la Curtea Supremă: „Acolo la noi, domnul preşedinte Liviu Dragnea era Dumnezeu. Şi acum e!”

Liviu Dragnea  FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de mai mulţi foşti angajaţi ai Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman a fost amânat pentru data de 16 ianuarie 2018. La termenul de astăzi au fost audiaţi doi martori. Unul dintre ei a susţinut în faţa instanţei că Liviu Dragnea „era Dumnezeu” în Teleorman.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mirela Chera a ocupat funcţia de şef serviciu Asistenta Socială la DGASPC Teleorman. Ea a dat declaraţii de martor cu privire la cele două secretare PSD care ar fi fost angajate fictiv la DGASPC. Mărturia a fost în dosarul în care Liviu Dragnea (54 de ani) este acuzat că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman (2000-2012), respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, i-ar fi determinat pe şefii DGASPC Teleorman, să le angajeze fictiv pe cele două membre PSD Adriana Botorogeanu (48 de ani) şi Anisa-Niculina Stoica (43 de ani).
 
„Ştiu că cele două nu îşi desfăşurau activitatea la DGASPC, deşi erau încadrate. Pe Botorogeanu nici nu am cunoscut-o până la ancheta DNA. Pe Stoica am cunoscut-o în 2010. Despre Botorogeanu auzisem. Am aflat de la cineva de la Serviciul Personal că ele nu veneau la serviciu, deşi erau angajate, şi că îşi desfăşurau activitatea la sediul PSD Teleorman. Erau protejate de domnul preşedinte Dragnea. Ştia toată lumea, nu ştiam numai eu”, a  declarat femeia. 
 
„Menţin şi declaraţia conform căreia, după ce DNA a cerut documente, Botorogeanu a venit la DGASPC, iar o angajată i-a arătat birourile şi a pus-o să semneze condica, în cazul în care va fi întrebată la DNA. Menţin şi declaraţia conform căreia, după prima mea audiere la DNA, Floarea Alesu (şefa DGASPC Telroman - judecată în acest caz) mi-a cerut să declar că Botorogeanu şi Stoica au fost la serviciu”, a mai explicat Mirela Chera.
 
Întrebările Curţii Supreme
 
Judecătorii din Completul Curţii Supreme care judecă dosarul i-au pus astăzi mai multe întrebări martorului.
 
Curtea Supremă: Aţi spus la DNA ca cele două erau protejate de partid? 
Martor: Se subînţelegea că erau protejatele partidului. 
 
Curtea Supremă: Daţi-ne acest raspuns! La urmărire penală nu aţi făcut nicio referire că cele două ar fi fost protejate de şeful CJ Teleorman, ci de Alesu Floarea. 
Martor: Eu consider că se subînţelegea că cele două erau protejate şi de partid si de domnul Dragnea, lucrau acolo, iar doamna Alesu beneficia de protecţie de la partid şi de la domnul Dragnea.
 
Curtea Supremă: Pe Alesu cine a numit-o?
Martor: Domnul preşedinte Dragnea. DGASPC era în subordinea CJ, aşa că preşedintele avea posibilitatea de-a face numirile directorilor. Dragnea, in momentul in care a numit-o pe Alesu, a venit personal şi ne-a prezentst-o noua, angajaţilor.
 
Curtea Supremă: Alesu a făcut demersuri pentru a influenţa declaraţiile angajaţilor DGASPC la parchet?
Martor:  Alesu îi chemă pe angajaţi şi le spunea ce să declare atunci când erau chemaţi la DNA. E adevărat că Alesu le spunea angajaţilor că dacă declaraţiile lor îi vor fi potrivnice, vor avea de suferit.
 
Curtea Supremă: E adevărat că Alesu i-a ameninţat pe şefii de serviciu că va merge la DNA şi va spune că ei stiau de situaţia celor două, dar nu i-au raportat? 
Martor:  Eu nu am fost la acea discuţie, dar am auzit despre ea, de la colegii mei, nu reţin exact cine a spus. Am auzit discuţii în instituţie. Dumitru Jenica a fost cea care mi-a zis că face acte pentru a acoperi lipsa de la serviciu a celor două angajate, pentru că aşa i s-a cerut. I-am spus să nu o mai facă. 
 
„Le era frică şi de Alesu şi de domnul preşedinte. Acolo la noi domnul preşedinte era Dumnezeu. Şi acum e!”, a concluzionat Mirela Chera.
 
La termenul de astăzi a mai fost audiat  Mircea Dumitrescu, administrator public CJ Teleorman. Procesul a fost amânat pe 16 ianuarie 2018. 
 
Acuzaţiile DNA
 
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
 
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
 
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
 
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările