Suma pe care spera să o obţină Viorel Cataramă în instanţă după o ştire potrivit căreia a fost informator al Securităţii

Suma pe care spera să o obţină Viorel Cataramă în instanţă după o ştire potrivit căreia a fost informator al Securităţii

Viorel Cataramă a dat în judecată, printr-un proces deschis la Judecătoreia Sectorului 2 din Capitală, firma care deţine Europa FM cerând daune morale de 100.000 de lei pentru o ştire publicată pe site-ul postului de radio. În primă instanţă, Cataramă a pierdut procesul.

Ştiri pe aceeaşi temă

În campania pentru alegerile prezidenţiale din 2019, CNSAS a emis pe numele lui Viorel Cataramă, candidat pentru funcţia de preşedinte al României, o adeverinţă din care reieşea că acestuia „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii”, dar a fost sursă a fostei Securităţi, folosind atât numele real, Viorel, cât şi două nume conspirative: Voicu şi W.

Pe baza documentului CNSAS, toată presa din România a publicat ştirea referitoare la legăturile lui Cataramă cu Securitatea. Ştirea a fost publicată şi pe site-ul postului de radio Europa FM.

„Candidat la prezidenţiale, Viorel Cataramă a fost informator al Securităţii, se arată într-o adeverinţă a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Notele pe care le transmitea erau semnate de acesta atât cu numele real cât şi cu cele conspirative, „W”, „Viorel” şi „Voicu”. În adeverinţa CNSAS, se menţionează că lui Viorel Cataramă nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”, se arăta în ştirea Europa FM.

În procesul pentru daune morale pe care l-a deschis, Cataramă a arătat că „inexistenţa calităţii de colaborator, atestată de către CNSAS, o excude de la sine şi pe cea de informator”.

În pofida acestei realităţi cunoscute în mod evident sau care ar fi trebuit să fie cunoscută de către jurnaliştii societăţii pârâte, prin ştirea apărută la data de 07.11.2019 au fost alterate în mod deliberat concluziile verificărilor CNSAS, astfel încât, cu doar 2 zile înainte de primul tur de scrutin, a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice o informaţie  falsă, total opusă celor constatate de Consiliu,  al carei unic scop a fost creşterea audienţei”, a arătat Cataramă în proces.

Viorel Cataramă a mai arătat în proces că , „potrivit sondajelor de opinie efectuate pe facebook şi instagram, de către partidul care l-a propus pe reclamant în alegeri, anterior ştirii difuzate pe www.europafm.ro, acesta era creditat cu 10-14%, ca mai apoi, după perpetuarea acestei informaţii în mass media,  rezultatul final să însemne doar 0,53% din opţiunile electoratului”.

Apărarea Europa FM

În procesul de la Judecătoria Sectorului 2, Europa FM s-a apărat arătând că „raportat la jurisprudenţa CEDO, ştirea în discuţie, criticată de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, redă informaţii de interes larg pentru public, obiective şi care nu aduc atingere drepturilor sale personal nepatrimoniale”.

„Acest aspect este confirmat chiar de multitudinea trusturilor de presă importante din România care au adus la cunoştinţa publicului această informaţie despre Viorel Cataramă. Această informaţie, pretins defăimătoare pentru reclamant, a fost preluată de pe un alt site important de ştiri, dovadă în acest sens fiind ora publicării articolului cu pricina. Publicarea unui articol ce conţine informaţii despre un potenţial Preşedinte al României îndeplineşte această condiţie, având în vedere că, în acest caz, cetăţenii sunt deplin şi transparent informaţi, putând să voteze în cunoştinţă de cauză persoana care să le reprezinte ţara”, s-a apărat în proces Europa FM.

Decizia instanţei

Judecătoria Sectorului 2 i-a respins lui Viorel Cataramă cererea de acordare a unor daune morale, arătând că „redactarea şi publicarea articolului ce face obiectul cauzei se subsumează libertăţii presei de a transmite informaţii şi dreptului publicului de a primi astfel de informaţii, cu alte cuvinte, deci, libertăţii de informare, care este o componentă a libertăţii de exprimare”.

„Deşi articolul redă o afirmaţie determinată, baza factuală apare ca deosebit de solidă. Se mai reţine, sub acest aspect, că informaţia nu a fost niciun moment transmisă distorsionat publicului, atât timp cât pârâta nu a folosit noţiunea de „lucrător/colaborator”, iar conţinutul articolului s-a rezumat la a reda concluziile adeverinţei, deci inclusiv faptul că „În adeverinţa CNSAS, se menţionează că lui Viorel Cataramă nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”. Nu în ultimul rând, articolul conţinea inclusiv un link către adeverinţa CNSAS, sursa originară a informaţiei, aspect care în sine dovedeşte şi lipsa oricărei încercări din partea pârâtei sau a prepusului acesteia de a reda trunchiat conţinutul adeverinţei”, se arată în sentinţa Judecătoriei Sectorului 2, care nu este definitivă.

Cataramă i-a cerut daune morale şi lui Alexandru Cumpănaşu

Într-un alt proces deschis în instanţă, Viorel Cataramă i-a cerut daune morale de 100.000 de lei şi lui Alexandru Cumpănaşu care l-a numit pe Cataramă „securist” în urma verdictului dat de CNSAS. Instanţa i-a respins, însă, cererea lui Cataramă, arătând că acesta poate fi numit „securist” având în vedere  „însuşi adeverinţa de care reclamantul se prevalează şi care arată că acesta a interacţionat în mai multe rânduri cu organele Securităţii si că a furnizat acestora informaţii care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. Nici această sentinţă nu este definitivă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Viorel Cataramă a intrat în carantină, după ce a fost într-un focar de coronavirus. „M-am îmbrăţişat cu mai mulţi cetăţeni de etnie romă“

Viorel Cataramă anunţă că Biroul Electoral i-a invalidat candidatura la Primărie şi că va contesta decizia în instanţă

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: