Povestea Palatului de Justiţie din Capitală, la care Carol I a pus piatra de temelie

Palatul Justiţiei din Bucureşti.ANR, SJAN Maramureş, Colecţia de ilustrate de la Schmid Frederic, sec. XIX-XX, nr.103

Inaugurarea Palatului Justiţiei din Bucureşti, una din clădirile emblematice ale Capitalei, a avut loc la 15 octombrie 1895.

Conform unei documentări a istoricilor de la Arhivele Naţionale, ideea construirii unui nou sediu care să înlocuiască vechea Curte Judecătorească i-a aparţinut Regelui Carol I şi, ca urmare a demersurilor ministrului Justiţiei, Eugeniu Stătescu, la 5 iunie 1882 Parlamentul României a votat Legea pentru înfiinţarea de edificii şi construcţii publice prin care s-au alocat fondurile necesare realizării proiectului. 

Planurile exterioare ale clădirii, în stilul neorenaşterii franceze, poartă semnătura arhitectului francez Albert Ballu, ulterior coordonarea lucrărilor de construcţie fiind preluată de arhitectul Ion Mincu, căruia i se datorează multe dintre elementele care înfrumuseţează interiorul impozantei clădiri.

ANR, SJAN Maramureş, Colecţia de ilustrate de la Schmid Frederic, sec. XIX-XX, nr.103

Piatra de temelie a fost pusă de Regele Carol I la 7 octombrie 1890 pentru ca „după cinci ani de pace şi îmbelşugare, după o muncă neîntreruptă şi cu ajutorul Celui de Sus”, suveranul României să inaugureze Palatul Justiţiei în cadrul unei ceremonii similare la care au participat Regina Elisabeta, Principii Carol şi Maria, Mitropolitul Primat Ghenadie, oameni politici, reprezentanţi ai corpului judecătoresc şi alte personalităţi printre care se număra şi arhitectul Ion Mincu. 

Mesajul Regelui evidenţia că „deschis-am acest măreţ palat şi aşezat-am într-nsul corpurile judecătoreşti din Capitală ca să le fie lor adăpost întru îndeplinirea misiunei lor şi urmaşilor dovadă de dragostea ce am păstrat acestei instituţii a Ţării”. 

Cele două momente festive au fost însoţite de actele de fundaţie (1890), respectiv de inaugurare (1895), scrise pe pergament, în câte trei exemplare, „din care unul a fost aşezat de Noi în zidărie... iar celelalte două se vor păstra: unul în Arhivele Statului şi altul în acele ale Ministerului Justiţiei”.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Carmen Sylva, regina care şi-a făcut cuib pe mare. Suverana ura „drum bun“ vapoarelor care plecau din port

Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga