Podul Mioriţa, dărâmat din cauza numelui

Demolarea Podului CF Băneasa, în vederea reabilitării infrastructurii feroviare pe Coridorul IV pan european, a iscat reacţii dure din partea reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Cultelor

Demolarea Podului CF Băneasa, în vederea reabilitării infrastructurii feroviare pe Coridorul IV pan european, a iscat reacţii dure din partea reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC).
Aceştia au obligat CFR să refacă arhitectura vechii construcţii, susţinând că podul, monument istoric ridicat în timpul lui Carol al II-lea, a fost pus la pământ în baza unor autorizaţii eliberate pe bandă rulantă de către municipalitate, fără acordul obligatoriu al Direcţiei pentru Cultură.
Secretarul general al MCC, Virgil Niţulescu, a arătat, pentru Adevărul, că podul este înregistrat în lista monumentelor istorice C.N.M.A.S.I. din 1992 şi în Lista Monumentelor Istorice, reactualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004, la poziţia 517, codul B-II-m-B-18232, cu denumirea "Podul Băneasa", şi nu cu numele de Podul Mioriţa, aşa cum figurează în evidenţele C.F.R. "De aici a plecat totul. Ministerul Culturii a informat Primăria Municipiului Bucureşti şi Compania Naţională Căi Ferate, cu privire la faptul că pasajul inferior Mioriţa sau podul de cale ferată Mioriţa, cum îl ştiau cei de la CFR, este, în fapt, Podul Băneasa, monument istoric", a explicat Niţulescu. Potrivit oficialilor din Ministerul Culturii, Serviciul Monumente Istorice a avizat cu nr. 56/Z/30.03.2005 documentaţia privind "Reabilitarea şi modernizarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, componentă a Coridorului IV pan european, tronson Bucureşti-Nord Băneasa", dar nu a dat nicidecum undă verde distrugerii podului. "Una dintre condiţiile precizate în acest aviz se referea la obligaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de a prezenta spre avizare, în calitate de investitor, documentaţiile tehnice privind orice intervenţie asupra construcţiilor monumente istorice de pe tronson. Cei de la CFR nu au venit să ceară autorizaţii şi nici Primăria Capitalei nu le-a solicitat", a acuzat Niţulescu.
Noul pod, agresiv din punct de vedere arhitectonic
Cu toate că lucrările de desfiinţare a Podului Băneasa au fost autorizate în regim de urgenţă de Primăria Capitalei pentru executarea lucrărilor de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa, MCC a atras atenţia asupra faptului că investitorul, în speţă Ministerul Transporturilor, este obligat să reconstituie şi să reamplaseze componentele artistice ale imobilului respectiv în structura noului Pod Mioriţa. "După finalizarea lucrărilor la pod, Ministerul Transporturilor este obligat să reamplaseze placajele din piatră cu stemele regiunilor istorice ale României, care vor integra noua construcţie în stilul arhitectural al fântânii Mioriţa şi al Gării Băneasa", a spus Niţulescu. În sprijinul reprezentanţilor MCC vin şi arhitecţi din Capitală, nemulţumiţi de peisajul arhitectonic pe care îl oferă acum giganticul pod. "Podul Băneasa, cu fântâna Mioriţa şi Gara Băneasa fac parte dintr-un ansamblu arhitectural. Au fost construite în aceeaşi unitate stilistică modernă. Sunt îngrijorată pentru că acum podul actual este agresiv, în comparaţie cu arhitectura iniţială. Cred că Ministerul Culturii a dat avizul în ideea consolidării podului, şi nu s-a gândit la păstrarea stilului arhitectonic", a declarat, pentru Adevărul, arhitectul Alexandra Chiliman. Arhitecţii primăriei generale sunt însă de altă părere. "Mă îndoiesc că podul este pe lista monumentelor istorice. Dar dacă a fost, s-au respectat toate procedurile legale. Ar trebui să privim partea plină a paharului. În sfârşit, pe Coridorul IV pan european pot circula trenuri în condiţii într-adevăr europene. Cu o viteză de maximum 200 de kilometri pe oră şi cu o greutate în plus de până la 40%", a afirmat Cătălin Cazacu, arhitect din cadrul PMB. Secretarul general al Ministerului Culturii s-a arătat conştient că refacerea stilului arhitectonic al Podului Mioriţa este acum extrem de dificil de realizat, în condiţiile în care placajele cu basoreliefuri s-au spart din pricina "neglijenţei" de care au dat dovadă constructorii în timpul lucrărilor. "Nu este de mirare că au distrus stemele cu regiunile istorice ale României Mari. Aşa este când lucrezi cu muncitori necalificaţi! Dacă ar fi comunicat cu noi le puteam spune cum să le dea jos fără să le distrugă. În plus, există firme specializate să lucreze cu monumente istorice şi, din câte ştiu, CFR nu este una dintre ele. Dar nu i-a interesat! Dacă nu se vor conforma somaţiei noastre, ne vedem să depunem plângere penală împotriva Ministerului Transporturilor", a spus Niţulescu. Interesant este faptul că, pe întreg parcursul lucrărilor de "reabilitare a liniei CF", cât şi după desfiinţarea podului, monumentul istoric s-a bucurat de indiferenţă mai ales din partea şefului aceluiaşi minister care acuză acum în stânga şi în dreapta. "După părerea mea, podul ar fi trebuit declasificat ca să îl poată desfiinţa. Nu ştiu să vă spun dacă a fost sau nu", a răspuns, pentru Adevărul, ministrul culturii, Adrian Iorgulescu.

Surprize cu ţărăncuţe
Directorul general pe probleme de Infrastructură CFR, Constantin Axinia (foto), a răspuns acuzaţiilor MCC şi a promis că va reda podului frumuseţea sa arhitectonică. "Am fotografiat emblemele şi le vom pune înapoi. Vom placa cei doi stâlpi laterali cu câte patru embleme pe fiecare, confecţionate din acelaşi material cu cele pe care le-am dat jos. Vom căuta o culoare deosebită, care să se asorteze cu cea a podului şi să se integreze frumos în ambientul zonei", ne-a mărturisit Axinia. Mai mult, acesta a pregătit şi o surpriză menită să-i îndulcească pe cei de la "Cultură". "În timpul lucrărilor, am descoperit de ce podul se cheamă Mioriţa. Mioriţa era o femeie Pe zidurile podului erau emblemele unor femei. Erau nişte ţărăncuţe Dar este surpriză!", a spus responsabilul cu infrastructura CFR. Acesta a ţinut să împărtăşească şi istoria stemelor României Mari. "Probabil, ţărăncuţele pe care le-au descoperit muncitorii noştri sunt acolo din 1936, când a fost construit podul. Dar au venit comuniştii, le-au acoperit şi au pus emblemele cu regiunile istorice ale României Mari. Aşa că stemele sunt de pe vremea lui Gheorghiu Dej, şi nu din timpul lui Carol al II-lea", a povestit Constantin Axinia.

Reabilitare cu finanţare europeană
Podul CFR Băneasa (Mioriţa), inaugurat în 1936 de către Regele Carol al II-lea, a fost clasat de Ministerul Culturii şi Cultelor drept monument istoric de categoria a doua. Podul, fântâna Mioriţa şi Gara Băneasa au constituit un ansamblu arhitectonic deosebit, pereţii construcţiilor fiind acoperiţi cu placaje de travertin decorat cu basoreliefuri reprezentând stemele provinciilor istorice ale României Mari. În ciuda eforturilor depuse de constructor pentru a salva stemele, din pricina materialului din care erau construite, plăcile s-au spart în timpul lucrărilor. Construirea noului Pod Mioriţa face parte dintr-un program de reabilitare a liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, tronsonul până la Fundulea, derulat cu finanţare europeană, dar şi cu fonduri de la guvern.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările