FOTOGALERIE Criză de cadavre la Universitatea de Medicină: zeci de studenţi se înghesuie pe un cadravu la cursurile de disecţie!

Numărul cadavrelor donate de spitale sau de persoane fizice în slujba ştiinţei a scăzut drastic în ultimii ani. Profesorii de Anatomie spun că viitorii medici vor fi mai slab pregătiţi dacă vor învăţa meserie doar în teorie şi că vor face practică direct pe pacienţi, ceea ce presupune riscuri majore

Pregătirea viitorilor medici riscă să rămână incompletă pentru că la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” este pe cale de dispariţie cel mai important material didactic: cadavrul pentru disecţii. În ultimii 20 de ani, numărul cadavrelor pe care ar trebui să studieze mediciniştii a scăzut cu trei sferturi.

Studenţii învaţă să disece cadavre teoretic

Şeful Catedrei de Anatomie al UMF, prof. dr. Alexandru Ispas, se declară îngrijorat de această situaţie şi spune că acum studiază chiar şi 20 de studenţi odată la un cadavru. Prin mâna sa au trecut zeci de generaţii de studenţi iar el le-a pus pentru prima dată bisturiul în mână. Acum, la sfârşit de carieră, spune că este din ce în ce mai îngrijorat de panta pe care coboară învăţământul medical şi că penuria de cadavre pune capac situaţiei şi-aşa dificile.

„Cum să înveţe studenţii să opereze dacă nu fac practică înainte pe un corp?! În multe ţări din Europa studenţii se trezesc abia la rezidenţiat că trebuie să taie pe oameni vii şi-şi dau seama că practica din facultate, pe materiale didactice care nu miros urât, nu este de-ajuns. Atunci sunt nevoiţi să plătească mii de euro pentru a face cursuri de disecţie, de multe ori aceste cursuri fiind organizate chiar de universităţile pe care le-au absolvit. Acolo este o mare afacere, universităţile scot bani din asta”, ne-a spus profesorul.

Practică fără cadavre

„Boschetarii nu pot fi material didactic"

„Conform legii, pentru studiu nu pot fi folosite decât cadavrele celor care nu au familie, sunt singuri pe lume. Pe lângă asta, cei care se află în preajma sa atunci când moare, trebuie să ştie cu certitudine că persoana în cauză este singură şi trebuie să le spună medicilor care constată decesul”, a mai dr. Alexandru Ispas. Urmează ca medicii să-i contacteze pe profesorii de la Anatomie şi să-i cheme să ridice cadavrul.

„În aparenţă, lucrurile par simple, fiecare dintre noi ştim pe cineva singur pe lume care nu mai are nicio rudă în viaţă. Atenţie! A fi singur pe lume nu înseamnă boschetar. Corpurile nerevendicate sunt păstrate şi înmormântate de primării, pentru că nu există certitudinea că persoana respectivă este singură pe lume, poate apărea oricând un aparţinător”, ne-a mai spus profesorul. O altă cale de a face rost de macabrul material didactic este donarea propriului corp din timpul vieţii.

De ce nu mai sunt cadavre?

Surse din cadrul unui spital bucureştean spun că o altă explicaţie a acestei penurii este faptul că în ultimii ani au apărut reţele care controlează fluxul cadavrelor fără aparţinători. Astfel, angajaţi ai primăriilor şi de la secţiile de medicină legală din ţară colaborează pentru a încasa banii de înmormântare oferiţi de primării în aceste cazuri, aproximativ 2.000 de lei. Mortul este îngropat pe mai nimic, iar restul banilor sunt împărţiti de funcţionari.

prof. dr. Alexandru Ispas

"Eu nu pot confirma aşa ceva, totul este posibil, dar eu nu ştiu despre astfel de lucruri. Ştiu însă că după 1990 au apărut multe secte ai căror reprezentanţi umblă prin spitale azile pentru a-i copnverti pe cei singuri şi bolnavi. De obicei reuşesc, iar la moarea lor, sectanţii îi iau şi îi îngroapă. Cunosc multe astfel de cazuri", a mai spus profesorul Ispas.