Alexandru Moldovan, Apa Nova: Până în 2025 vom investi 81 milioane de euro doar în extinderea reţelelor de apă şi canalizare

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Până în 2025 vom investi 81 milioane de euro doar în extinderea reţelelor de apă şi canalizare

FOTO Shutterstock

Apa Nova, furnizorul de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare din Bucureşti, desfăşoară în prezent proiecte de extindere a reţelei de apă şi canalizare în valoare de 81 milioane euro, pe lângă cele de modernizare, creştere a siguranţei sistemului de alimentare cu apă în caz de situaţii de urgenţă şi de dezvoltare urbană prin redimensionarea sistemului.

Acestea urmează să fie finalizate în anul 2025 şi au ca scop transformarea sustenabilă a zonei metropolitane şi asigurarea accesului la servicii de utilitate publică pe străzile necadastrate şi nesistematizate.

Apa Nova implementează în prezent mai multe programe de investiţii care au ca scop dezvoltarea capacităţii de transport a reţelei existente, având focus pe extinderea reţelei de canalizare pluviale şi menajere. De asemenea, compania urmăreşte redimensionarea sistemului de distribuţie a apei, proiect investiţional de care vor beneficia peste 645.000 de locuitori ai Capitalei.

Reporterii Adevărul au stat de vorbă cu Alexandru Moldovan, Director General Adjunct al Apa Nova, despre starea sistemului de canalizare şi proiectele de modernizare şi întreţinere a reţelei.

Adevărul: Care este starea sistemului de canalizare din Bucureşti şi care sunt provocările în ceea ce priveşte alinierea la standardele impuse de UE?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Sistemul de canalizare este, la ora actuală, subdimensionat, în condiţiile în care, în cazul ploilor torenţiale, capacitatea de preluare este de aproximativ 23l/mp într-un interval de până la două ore. Reţeaua de canalizare pe care noi o operăm este proiectată, per total, pe principiul 1/1, astfel încât să permită o singură inundaţie pe an. Există şi componente ale sistemului care sunt realizate pe principiul 1/2, respectiv pentru o singură inundaţie la fiecare doi ani, dar şi componente cu 1/3. Capacitatea de transport a reţelei de canalizare este dată însă de cea mai slabă componentă a sa, prin urmare vorbim de o medie a sistemului de 1/1, adică o inundaţie pe an. Acest lucru ar fi însă aplicabil dacă ar mai ploua ca în 1975, când au fost stabiliţi parametrii de proiectare, pe baza cărora a fost dimensionată reţeaua, ceea ce nu este cazul în momentul de faţă.

În Capitală, incusiv în ultimele luni, am avut şi ploi puternice, care au depăşit 50l/mp sau chiar 70l/mp şi, chiar şi în aceste circumstanţe complicate, echipele noastre intervin în aproximativ 30 de minute.

În ceea ce priveşte alinierea la standardele Uniunii Europene, pot preciza că, în prezent, rata de conectare la serviciile de canalizare este, în zona Bucureşti-Ilfov, de aproximativ 88,5%, adică ponderea cea mai mare la nivel naţional.

Adevărul: Ce proiecte de modernizare a canalizării Capitalei există în acest moment?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: La ora actuală, în Bucureşti avem deschise 35 şantiere în care desfăşurăm lucrări de redimensionare ori extindere a infrastructurii de canalizare. Apa Nova a demarat recent multiple proiecte de modernizare, programate pe tot parcursul anului, cu scopul de a evita disconfortul populaţiei şi a reduce efectele negative asupra circulaţiei rutiere. Am introdus noi tehnologii minim invazive, non-distructive, pentru a evita săpăturile deschise şi pentru a reduce efectele negative asupra mediului înconjurător, inclusiv prin reducerea vibraţiilor şi a zgomotului.

Programul nostru de investiţii pentru modernizarea sistemului urmăreşte, în primul rând, reducerea riscului de inundaţii în zonele centrale şi depresionare prin extinderea reţelei de canalizare pluviale şi menajere cu peste 94 de kilometri, dar şi prin creşterea capacităţii de transport a reţelei existente în caz de evenimente pluviometrice extreme. Aceste lucrări sunt estimate la o valoare de 89,92 milioane de euro.

Totodată, ne dorim adaptarea infrastructurii de apă la nevoile actuale şi la dezvoltarea urbană prin redimensionarea sistemului de distribuţie a apei în Bucureşti şi în zonele limitrofe, proiect investiţional de care vor beneficia peste 645.000 de locuitori ai Capitalei. Astfel, se vor aloca fonduri în valoare de 57,75 milioane de euro, iar lucrările sunt estimate a se finaliza până în 2031.

Doar pentru 2021, Apa Nova are prevăzut un buget de investiţii în valoare de nu mai puţin de 47 de milioane de euro.

Adevărul: Cum se face întreţinerea sistemului de canalizare?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Colectarea apelor uzate şi meteorice se realizează printr-o reţea de canale de serviciu şi canale colectoare, construită în sistem unitar (ape menajere şi pluviale), însă există şi zone restrânse ale oraşului cu reţea de colectare separată sau separativă. În prezent, sistemul de canalizare trebuie să răspundă nevoilor unei populaţii ce depăşeşte 2.100.000 de locuitori, colectării şi evacuării apelor industriale, precum şi preluării apelor meteorice de pe o suprafaţă ce depăşeşte 20.000 de hectare. Dezvoltările urbanistice existente şi previzonate ale comunităţilor învecinate pot avea un aport de apă uzată menajeră provenind de la minimum 200.000 de locuitori, precum şi cantităţi importante de ape uzate industriale şi ape meteorice colectate de pe o suprafaţă suplimentară de aproximativ 50.000 de hectare.

Programul anual de curăţare preventivă a reţelei de canalizare şi mentenanţă a obiectivelor a fost elaborat ţinând cont de gradul de colmatare a reţelei de canalizare. Ne-am organizat astfel încât, în decursul unui an calendaristic, începând cu luna martie, când condiţiile meteo sunt favorabile executării acestor lucrări, să realizăm curăţarea a circa 10% din lungimea totală a reţelei de canalizare, inclusiv a căminelor de inspecţie. De asemenea, tot în cadrul acestui program, este vizată curăţarea gurilor de scurgere a apelor pluviale, aferente reţelei publice de canalizare.

În 2020, s-au inspectat 57 de kilometri de reţea de canal serviciu şi racorduri, scopul acestor inspecţii video fiind de a determina starea tehnică a reţelei de canalizare, cât şi în scopul recepţionării de reţele.

Lungimea totală a reţelei de canalizare este circa 2.387 kilometri, iar lungimea reţelei curăţate doar anul trecut depăşeşte 192 km.

Adevărul:În ce zone ale Bucureştiului lipseşte sistemul de canalizare şi când preconizaţi că va exista o extindere către acestea?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Zonele limitrofe Bucureştiului sunt, în principiu, cele neconectate la sistemul public de canalizare. Apa Nova a încheiat contracte cu autorităţile localităţilor Voluntari, Chitila, Otopeni, Dobroeşti, Pantelimon, Glina, Cernica, Chiajna, Popeşti-Leodeni, Bragadiru, Domneşti, Dragomireşti-Vale şi Mogoşoaia, pentru vânzarea apei potabile şi/sau preluarea apei uzate, restul nefiind în gestiunea noastră. Pentru localităţile limitrofe, volumele de ape uzate preluate au fost anul trecut de circa 10,4 milioane m³.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, pot spune că doar anul trecut am reabilitat prin proiecte de investiţii reţeaua de canalizare pe mai multe străzi, printre care Fabrica de Glucoză, George Enescu, Frosa Sarandy, Grigore Alexandrescu, Sihleanu, Logofăt Tăutu, Blănari, Băcani, Soveja şi Aviator Maior Ştefan Sănătescu.

Compania noastră intenţionează extinderea reţelelor de apă (132.8 kilometri) şi canalizare (91.4 kilometri), conform planului de dezvoltare urbană, în vederea creării premisei de transformare sustenabilă a zonei metropolitane şi asigurării accesului la servicii de utilitate publică pe străzile necadastrate şi nesistematizate. Valoarea acestui program se ridică la 81 milioane euro, cu dată de finalizare în 2025.

Adevărul: Cum se face epurarea apei care ajunge în canalizarea din Bucureşti?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Apele sunt colectate prin instalaţiile de canalizare ale blocurilor, prin reţeaua de colectoare secundare ajung în Caseta de Ape Uzate şi, cu ajutorul Casetei localizate sub râul Dâmboviţa, apele sunt transportate şi evacuate din municipiul Bucureşti. În completarea casetei de sub râul Dâmboviţa, la mijlocul anilor '80 s-a început construirea unei staţii de epurare a apelor uzate în vecinătatea comunei Glina. Staţia a devenit operaţională în iulie 2011, când a fost preluată în operare de către Apa Nova.

Procesul de epurare a apelor uzate este unul extrem de complex. În linii mari, această operare presupune epurarea mecanică (pompare, grătare rare şi dese, deznisipare, decantare primară) şi epurare biologică (nămol activat recirculat, nitrificare-denitrificare, epurare biochimică a fosforului, decantare secundară).

În 2020, investiţiile realizate de compania noastră în cadrul staţiei de epurare a apelor uzate au fost de 14,4 milioane de lei.

Adevărul: Ce procent al apei uzate este epurat biologic şi cât mecanic în staţia de la Glina?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Apele uzate, în totalitatea lor, sunt tratate 100% printr-un proces mecanic şi 60% şi printr-un proces biologic.

Adevărul: Cum se face asigurarea unui management performant al nămolului rezultat din epurarea apelor uzate?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Apa Nova urmează să preia în operare, odată cu finalizarea proiectului Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Glina Faza II, şi incineratorul de nămol de la Glina, care este, de fapt, o staţie complexă de incinerare cu tehnologie avansată, controlată în cea mai mare măsură automat.

Staţia de incinerare a nămolului conţine două linii identice ce pot funcţiona, având o capacitate de incinerare de 790 tone nămol pe zi, în aşa fel încât să poată prelua cu succes cantitatea totală de nămol produsă de către Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina la finalul extinderii acesteia, existând rezerva necesară dezvoltării sustenabile a oraşului.

În cazul Municipiului Bucureşti, Primăria Generală a ales ca soluţie pentru nămolul rezultat filiera incinerării, ţinând cont de mai mulţi factori: reducerea masei solide de nămol de aproximativ zece ori; existenţa posibilităţii de valorificare a cenuşei obţinute prin incinerare; utilizarea unei tehnologii aplicate la nivel internaţional, cu un nivel corespunzător de maturitate şi încadrare în rigorile legislaţiei europene.

Adevărul: Care sunt planurile de dezvoltare, ţinând cont de eventualele condiţii climatice extreme?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: La această oră, prioritatea companiei noastre este implementarea fără întârzieri a noului plan investiţional, bazat pe lucrări de extindere şi modernizare a infrastructurii care vor acoperi peste 1.300 de străzi pe întreg arealul Capitalei, desfăşurându-se pe o durată de 11 ani.

De asemenea, extinderea digitalizării în profunzime rămâne unul dintre obiectivele noastre, în condiţiile în care dezvoltarea unui ecosistem digital unitar, receptiv la nevoile consumatorilor, ne oferă oportunitatea de a evolua, de a economisi resurse şi de a fi eficienţi pe toate palierele. Odată implementată, această extindere a transformării digitale ne plasează în faza de Continuous Improvement, care urmăreşte punerea în aplicare a strategiei de a menţine şi a îmbunătăţi tot ceea ce s-a obţinut până acum.

Totodată, Apa Nova a aderat la un nou set de orientări strategice, asumându-ne angajamentul de a deveni o companie etalon în transformarea ecologică, obiectiv care se încadrează perfect în etapa de Continuous Improvement prin care trecem. Astfel, eforturile, acţiunile şi investiţiile companiei noastre se armonizează în rolul de susţinător al dezvoltării durabile. Pentru noi, asta înseamnă urmărirea indicatorilor de performanţă în acest sector, astfel încât obiective precum dezvoltarea rezilienţei companiei, progresul, dar şi stabilitatea locală şi regională să fie integrate.                                                

Adevărul: Există proiecte de educare a bucureştenilor privind deşeurile aruncate în canalizare?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Apa Nova a desfăşurat campanii de comunicare cu scopul de a informa şi de a face publicul să conştientizeze efortul depus pentru ca apa să poată fi redată circuitului natural. În 2020, chiar am primit premii pentru campania „Poveşti cu final fericit”, iniţiată de către compania noastră, pentru a-i face pe bucureşteni să conştientizeze că reţeaua de canalizare este esenţială pentru păstrarea igienei oraşului şi menţinerea standardelor europene cu privire la mediul înconjurător. Campania se bucură în continuare de o largă recunoaştere şi apreciere atât în rândul bucureştenilor, cât şi din partea comunităţilor internaţionale.

Adevărul: Care este cantitatea anuală de deşeuri colectată din apele uzate?

Alexandru Moldovan, Apa Nova: Anul trecut, în 2020, specialiştii Apa Nova au curăţat reţelele colectoare şi au eliminat blocajele existente, evacuând un volum total de nu mai puţin de 1.700 m³ de deşeuri din curăţarea reţelei de canalizare a Bucureştiului.

Acest material a fost dezvoltat cu sprijinul Apa Nova, promotor al dezvoltării urbane durabile prin politici şi strategii care permit o reducere a amprentei de carbon la nivelul oraşului, protecţia mediului, dar şi promovarea utilizării eficiente a resurselor naturale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările