Optimizarea cheltuielilor din învăţământ: elevi înghesuiţi în clase ca sardelele-n conservă

Optimizarea cheltuielilor din învăţământ: elevi înghesuiţi în clase ca sardelele-n conservă

Potrivit unui ordin semnat de Maia Sandu, în acest an clasele vor fi formate din 25-35 de elevi FOTO: Tudor Iovu

Pentru a optimiza cheltuielile, Ministerul Educaţiei cere ca numărul copiilor din clase să fie majorat. În timp ce elevii se plâng că sunt ignoraţi, unii profesori susţin că se descurcă şi cu 40 de discipoli

Ştiri pe aceeaşi temă

Odată cu reorganizarea sau închiderea şcolilor mici, autorităţile iau şi alte măsuri pentru a raţionaliza cheltuielile. Una dintre acestea este majorarea numărului de elevi în clase. Potrivit unui ordin semnat de ministrul Educaţiei Maia Sandu, în anul didactic 2013-2014 clasele vor fi constituite din 25-35 de persoane în învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi de 25-30 de elevi, în cel profesional.

Totuşi, în unele cazuri, clasele comasate ajung să fie şi mai mari. „La liceul unde învaţă fiica mea, anul trecut exista o singură clasă de-a XI-a în care erau tocmai 42 de elevi, pentru că nu s-au adunat 60 ca să fie două. Cât de buni trebuie să fie profesorii ca să facă faţă cerinţelor predării într-o clasă atât de numeroasă şi de unde să mai facă rost de nişte răbdare pentru a menţine armonia în interiorul acestui grup de elevi?“, se întreabă Tatiana Roşca-Robu, o mamă care se gândeşte cu groază ce-l aşteaptă şi pe băiatul său, boboc în clasa întâi.

GĂLĂGIOŞI ŞI DEZBINAŢI

Cei care au fost deja în această situaţie spun că e mult mai greu să faci carte într-un colectiv mare. „Eram 35 în clasă. Orele deveneau insuportabile, era mereu gălăgie. Când veneau toţi, nu ne ajungeau scaune, unii stăteau în picioare. Nici profesorii nu-şi dădeau silinţa să ne întrebe pe fiecare, aveau doar câţiva favoriţi. La sfârşit de semestru cineva avea zece note, iar altcineva - numai una“, povesteşte Lilia Pleşca, absolventă a Liceului „Iulia Hasdeu“ din Capitală.

Dacă am 40-42 de persoane într-o clasă, vă daţi seama că e imposibil în 45 de minute să verific tema pentru acasă, să predau una nouă şi să văd dacă elevii au înţeles materia.
Vera Bucătaru, profesoară de istorie

Constantin Stegărescu, absolvent al Liceului „Gheorghe Asachi“ din Chişinău, abordează ştiinţific problema. „Eram 34 de elevi şi ne-am divizat în câteva grupuşoare. Pentru ca o clasă să fie unită e nevoie de cel mult 20 de oameni. În chimie, molecula e stabilă când are cinic-şase atomi. Dacă are mai mulţi, se dezbină. Exact aşa e şi la şcoală“, e de părere Constantin, acum student la ASEM.

Şi tinerii care au studiat peste Prut au trecut prin astfel de experienţe. „Am învăţat la Liceul «Ştefan cel Mare» din Târgu Neamţ, unde eram 32 în clasă. Adesea se iscau conflicte, profesorii aveau favoriţi. Unii nu suportau să fim toţi prezenţi la ore şi ne chemau pe rând: o săptămână veneam jumătate de clasă, iar în următoarea – cealaltă“, îşi aminteşte Natalia Chetrari.

LUCRUL ÎN GRUP, O SOLUŢIE

La fel de revoltaţi, unii profesori susţin că nu pot fi eficienţi în faţa unei armate de copii. „Dacă am 40-42 de persoane într-o clasă, vă daţi seama că e imposibil în 45 de minute să verific tema pentru acasă, să predau una nouă şi să văd dacă elevii au înţeles materia. Cei care sunt activi au prioritate, dar cei timizi suferă de lipsă de atenţie“, afirmă Vera Bucătaru, profesoară de istorie la Liceul „Mihai Viteazul“ din Capitală. Femeia recunoaşte că adesea se simte extenuată după orele predate în clasele numeroase.

Alţii nu văd o problemă în sălile arhipline. „Un profesor bun poate să-i înveţe excelent şi pe 40 de elevi. Copiii pot fi testaţi în scris, se lucrează în grup şi sunt organizate discuţii libere“, consideră Viorica Bâtcă, directoarea Liceului „Constantin Negruzzi“.

„SĂ NU TRANSFORMĂM CLASELE ÎN STADIOANE“

După ce li s-a permis să-şi gestioneze singuri bugetele, unii directori de şcoli sunt gata să înghesuie elevii pentru a mai economisi. „Dacă au bani, pot să deschidă clase şi cu 15 copii. Poate fi şi o altă extremă – cele cu 40 de elevi. Ideal ar fi să nu transformăm clasele în stadioane olimpice“, menţionează Anatol Ivanu, şeful Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport din sectorul Botanica.

Când fiecărui copil îi revine doar un minut din lecţie, calitatea învăţământului scade teribil. Se pierde şi latura umană.
Diana Postu,  psiholog

Potrivit specialiştilor, copiii, în special cei din clasele primare, nu se pot manifesta pe deplin în grupurile mari. „Clasele de acest gen sunt ineficiente, atât pentru copii, cât şi pentru dascăli. Conexiunea dintre elev şi profesor are de suferit foarte mult. În plus, când fiecărui copil îi revine doar un minut din lecţie, calitatea învăţământului scade teribil. Se pierde şi latura umană. Se fac numai evaluări în scris, impersonale, lipsite de comunicare directă“, explică psihologul Diana Postu.

Directorii de şcoli, mai economi

Începând cu anul 2010, în cadrul reformei educaţiei au fost închise 95 de instituţii de învăţământ preuniversitar. De asemenea, din ianuarie 2013 şcolile au trecut la o nouă modalitate de finanţare, în funcţie de numărul de elevi. Unele voci susţin că această formulă dezavantajează şcolile mici, care ar putea să dispară. „Directorii vor învăţa să gestioneze banii statului şi vor înţelege că aceştia au o limită. Îşi vor da seama că e mai bine să concedieze doi din trei directori adjuncţi, în loc să comaseze clasele pentru a reduce cheltuielile“, crede însă Anatol Ivanu, şeful Direcţiei Educaţie Botanica.



 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările