Gerul muşcă pe furiş: Cum percepem temperaturile de afară şi cum facem faţă frigului

Gerul muşcă pe furiş: Cum percepem temperaturile de afară şi cum facem faţă frigului

Primii fulgi au căzut pe 25 septembrie, la Briceni FOTO: arhiva Adevărul

Iarna este după colţ, iar sinopticienii au prognozat deja o răcire a vremii până la -7 grade Celsius, pe parcursul nopţii. Vântul mai „fură“, însă, câteva grade, astfel încât temperatura resimţită de oameni este mult mai scăzută.

 Pe 25 noiembrie, în nordul ţării au căzut primii fulgi. Deşi meteorologii promiteau doar lapoviţă, pământul a fost acoperit cu un strat de zăpadă de un centimetru. În această săptămână, în anumite regiuni, ar mai putea ninge uşor, dar specialiştii nu prevestesc ninsori abundente pentru prima decadă a lunii decembrie.

Noaptea, termometrele vor indica cel mult -7 grade Celsius, iar pe parcursul zilei vom avea până la +8 grade. „Sunt valori normale pentru această perioadă, iar în viitorul apropiat nu prognozăm schimbări esenţiale“, ne asigură Lidia Treşcilo, şefa Direcţiei Meteorologie de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Prognoza nu garantează realitatea

De fapt, trebuie să fim pregătiţi pentru un frig mai pătrunzător decât cel prognozat de sinopticieni, fiindcă, pe lângă valorile înregistrate la staţiile meteorologice, vântul, umiditatea sau presiunea atmosferică scad din confortul nostru termic.

„Omul percepe diferit temperatura de afară. Cineva e mai sensibil la frig, altul nu suportă căldura. În dependenţă de viteza cu care suflă vântul sau de nivelul de umiditate a aerului, noi stabilim indicele de confort termic şi anunţăm cetăţenii dacă există vreun risc de degerături sau  de insolaţii. Pentru omul de rând, acest indice este mult mai util decât valorile termice propriu-zise“, explică Lidia Treşcilo.

Indicele este calculat printr-o formulă matematică ce ţine cont de momentul când stratul termic protector, existent în jurul corpului uman, este distrus. Temperatura corpului se apropie îngrijorător de mult de cea a aerului înconjurător, iar senzaţia de frig e mai puternică. De exemplu, la o temperatură de -10 grade Celsius şi un vânt de 20 de kilometri pe oră, senzaţia de frig va fi de -16 grade. Dacă afară sunt -20 de grade, iar vântul bate cu aceeaşi viteză, simţim -30 de grade de frig.

Valorile indicelui de confort termic pe întreg teritoriul ţării pot fi găsite pe site-ul meteo.md, unde este actualizat în permanenţă. Există şi alte surse care ne ajută să ne dăm seama cum să ne îmbrăcăm, precum Wind Chill Calculator (vezi graficul alăturat), care calculează indicele în funcţie de temperatura şi viteza vântului.

Atenţie la roţi şi sobe!

Pe lângă hainele groase şi cizmele de iarnă, oamenii trebuie să-şi pregătească de sezonul rece şi maşinile. Chiar dacă nu avem încă zăpadă, gheaţă sau polei, din 1 decembrie toate autovehiculele trebuie echipate cu anvelope de iarnă. Inspectoratul Naţional de Patrulare avertizează că, în lipsa acestora sau dacă pe pneurile roţilor de tracţiune nu sunt instalate lanţuri antiderapante, şoferii riscă amenzi de până la 200 de lei. Din portbagaj nu trebuie să lipsească nici lopata şi săculeţul cu nisip.

De astăzi, şi Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale reia campania anuală de informare a populaţiei pentru prevenirea incendiilor provocate de neglijenţa în utilizarea sobelor. „Angajaţii noştri vor merge din casă în casă pentru a vorbi despre regulile de exploatare şi despre eventualele pericole. De asemenea, vor verifica sobele şi vor reaminti numărul de telefon 901, care trebuie apelat în caz de incendii“, precizează Liliana Puşcaşu, şefa serviciului de presă al serviciului.

De cele mai multe ori, focul izbucneşte de la instalaţiile defecte, necurăţate sau supraîncălzite. Anul trecut, din aceste motive, în ţară s-au produs 127 de incendii în care au murit 14 persoane, inclusiv un copil.

Drumarii, gata să înfrunte zăpezile

Şi drumarii s-au mobilizat pentru ca iarna să nu-i ia pe nepregătite. Ministrul Transporturilor, Vasile Botnari, a cerut întreprinderilor de întreţinere a drumurilor să pregătească utilajele de deszăpezire ca poată interveni în orice moment, să verifice sectoarele pe care se produc frecvent blocaje după căderile masive de zăpadă şi să le monitorizeze în permanenţă.

Potrivit ministerului de ramură, pentru asigurarea securităţii circulaţiei rutiere, pe drumurile publice au fost instalate 9.408 de indicatoare noi, peste 16.000 de stâlpi de ghidare cu dispozitive reflectorizante, circa 25 de kilometri de parapet metalic, au fost trasate marcaje rutiere pe o lungime de 2.109 kilometri şi la peste 900 treceri pietonale. Stocurile de material antiderapant sunt acoperite în proporţie de 90% din necesar, iar circa 500 de autospeciale sunt gata pentru pentru distribuirea acestuia şi executarea lucrărilor de deszăpezire. 

Lupta organismului cu frigul

Sosirea frigului nu ridică probleme deosebite pentru adulţii fără probleme de sănătate, însă adaptarea organismului la temperaturile scăzute variază foarte mult, de la individ la individ. „Anul acesta, trecerea la temperaturi apropiate de zero grade Celsius nu s-a făcut atât de brusc, prin urmare această acomodare s-a putut face treptat. Dacă am avea de-a face cu o schimbare majoră, cu sosirea unui val foarte rece, atunci ar fi normal ca organismul să aibă nevoie de mai mult timp pentru a asimila schimbarea“, explică medicul de familie Călin Ciubotaru. 

Bineînţeles, anumite categorii de persoane sunt mai expuse pe timp de iarnă. „Persoanele cu toleranţă mult mai scăzută la stresul termic cauzat de vremea rece sunt vârstnicii, bolnavii cronic, în special cei cu afecţiuni cardiovasculare, dar şi cei cu afecţiuni cronice pulmonare sau astmatice“, spune Ciubotaru.

Organismul încearcă să-şi menţină temperatura în prezenţa aerului rece şi, drept umare, apar diverse reacţii vasculare. „Aerul rece provoacă o vasoconstricţie periferică, apare creşterea consumului de energie şi din punct de vedere cardiovascular avem de-a face cu o suprasolicitare a organismului“, adaugă medicul. Dacă pentru persoanele sănătoase acest stres nu reprezintă o provocare, cei care au probleme de sănătate pot dezvolta complicaţii din cauza stimulării cardiace, a suprasolicitării muşchiului inimii şi a variaţiilor tensiunii arteriale.

De asemenea, trecerile frecvente de la cald la rece înseamnă un alt efort de adaptare pe care trebuie să-l facă muşchiul inimii, proces în urma căruia se pot resimţi mai ales persoanele cu afecţiuni preexistente.

Cum facă faţă mai uşor zilelor friguroase

Iarna îşi face tot mai simţită prezenţa, iar temperaturile sub zero grade vor fi la ordinea zilei în următoarele luni. Atenţia acordată micilor detalii şi puţină ştiinţă ne pot ajuta să trecem mai uşor peste sezonul rece. De exemplu, o cafea aburindă sau un ceai fierbinte ar putea să ne încălzească atunci când stăm mai mult afară, dar cu condiţia să nu conţină cofeină. Aceasta blochează receptorii din vasele de sânge şi le împiedică să se contracte în prezenţa frigului, drept urmare rămân dilatate şi temperatura corpului scade rapid, atrag atenţia specialiştii revistei medicale „Good Health“. O alternativă este ceaiul de ghimbir, care are un efect de încălzire a organismului şi îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

Atunci când este frig afară, suntem tentaţi să îndesăm mâinile în buzunare pentru a ne încălzi. Abordarea este greşită. Eficient este să lăsăm braţele să se legene pe lângă corp în timp ce mergem în ritm susţinut. Mişcarea braţelor contribuie la activarea muşchilor şi pune sângele în mişcare, prin urmare corpul începe să emane mai multă căldură.

Trebuie să mai ştim că temperatura potrivită din locuinţă este de 18-20 grade Celsius. Capilarele au parte de un adevărat şoc termic atunci când ieşim în ger dintr-o încăpere supraîncălzită. Diferenţele mari de temperatură duc la diminuarea rapidă a fluxului sangvin şi la apariţia senzaţiei de frig şi chiar de durere.

Căciula e de bază

Important în sezonul rece este să alegem căciula potrivită, de vreme ce aproape 30% din căldura corpului se pierde prin zona capului. Modelul ideal acoperă bine nu doar capul, ci şi urechile, şi ar trebui să fie confecţionată din polar sau să aibă măcar căptuşeala confecţionată din acest material, pentru o mai bună izolare împotriva frigului. Nu în ultimul rând, respiraţia trebuie să se facă pe nas, şi nu pe gură în zilele friguroase. Nările şi sinusurile filtrează şi încălzesc aerul care ajunge în plămâni. Atunci când inspirăm pe gură, aerul nu mai are parte de acest proces de încălzire, iar organismul pierde căldură la impactul cu aerul rece. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: