Chişinăuienii sunt invitaţi să se bronzeze la un „glăm-studio”, să mănânce„cizcheic cu piersic” şi să contacteze „creerul care contează”

Chişinăuienii sunt invitaţi să se
bronzeze la un „glăm-studio”, să mănânce„cizcheic cu piersic” şi să contacteze
„creerul care contează”

Denumirile produselor din magazine sunt scrise greşit

„Cizcheic cu piersic”, „Cartofi free” sau „Creerul care contează” sunt câteva frânturi culese de pe panourile de publicitate din Chişinău care abundă în greşeli gramaticale. Agenţii economici care vor să afişeze anunţuri publicitare în oraş trebuie să obţină mai întâi aprobarea Centrului Naţional de Terminologie, pe care însă îl ignoră complet.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi recunosc gravitatea acestei probleme, deputaţii din Parlament spun că nu există pârghii reale pentru a amenda agenţii economici care încalcă normele limbii române.

Studenţii Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Stat (USM) au hotărât să „spele publicitatea” de greşeli gramaticale organizând un eveniment inedit. Tinerii au adunat cele mai deocheate texte de publicitate plasate pe panourile din Chişinău şi au improvizat o spălătorie publică, îndemnând astfel agenţii economici să-şi „lustruiască” bine anunţurile înainte de a le plasa în locurile publice. Aceştia au cules perle şi din meniurile localurilor sau rafturile magazinelor. 
 

Poliţia Publicităţii

Ana Mârza, studentă în anul III, spune că evenimentul a devenit deja o tradiţie printre studenţii de la Comunicare. „Suntem la a patra ediţie. Anul acesta ne-am inspirat din filmele americane şi am decis să amenajăm o spălătorie publică. Fiecare a trebuit să adune  publicitate stradală, cât mai multă şi cât mai deocheată. Am făcut o selecţie «a celor mai bune» texte, care apropo sunt foarte multe”, spune Ana. Ca tânăr comunicator, Ana crede că avem de lucrat mult la capitolul publicitate stradală. „E o abundenţă de publicitate cu greşeli gramaticale, stilistice, estetice şi designul lasă de dorit. În acest peisaj trist răsare foarte rar o publicitate reuşită. Noi credem că ar fi bine să existe un fel de poliţie a publicităţii, iar agenţii economici care nu respectă normele limbii române să fie amendaţi”, sugerează studenta.

Mihaela Bâtcă  mărturiseşte că panourile publicitare cu cele mai multe greşeli sunt amplasate în centrul Capitalei. „Cele mai răspândite încălcări ale normelor limbii române sunt calchierile din limba rusă şi unele cuvinte traduse incorect. Adesea se foloseşte «k» în loc de «c». De la an la an, situaţia nu se schimbă. Ca viitori specialişti în domeniu atenţionăm agenţii economici să nu gafeze în halul ăsta”, afirmă Mihaela.
 

Textele publicitare trebuie verificate de Centrul Naţional de Terminologie

Verificarea corectitudinii lingvistice a textelor de publicitate exterioară revine Centrului Naţional de Terminologie, lucru specificat în Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti care datează din anul 1989 şi continuă să fie în vigoare.  Potrivit legii, „verificarea corectitudinii lingvistice a textelor de publicitate exterioară, a denumirilor de mărfuri şi de produse alimentare, a informaţiei cu privire la produsul certificat de pe etichetele de mărfuri, a instrucţiunilor referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova este obligatorie şi se realizează de către autoritatea publică competentă în domeniul lingvistic (terminologic) – Centrul Naţional de Terminologie”.
Directorul instituţiei, Inga Druţă, spune însă că majoritatea agenţilor economici vin la Centru abia după ce plasează panourile de publicitate în oraş. „De multe ori panoul apare greşit şi abia după aceasta agentul vine la noi crezând că certificatul pe care trebuie să-l eliberăm este doar o formalitate. Agenţii economici serioşi vin întotdeauna la noi. De aceea, pe panourile mari care aparţin unor companii cunoscute nu veţi găsi greşeli”, afirmă Inga Druţă. „La noi vin pe zi cam cinci-zece agenţi economici. Au început să vină şi din teritoriu, pentru că şi ei sunt obligaţi să obţină aprobarea noastră”, spune directoarea instituţiei. Aceasta precizează însă că Centrul Naţional de Terminologie nu poate sancţiona agenţii economici care plasează anunţuri redactate greşit şi nici nu poate monitoriza panourile publicitare din întreaga ţară.
 

„Acum nimeni nu verifică nimic”

Inga Druţă aminteşte că între anii 1992-1994 a activat Departamentul de stat pentru funcţionarea limbilor care era unul perfect pentru control. „Erau inspectori care verificau publicitatea stradală. S-a desfiinţat ulterior. Acum nimeni nu verifică nimic. În lege se spune că controlul este exercitat de Centrul Naţional deTerminologie, dar nu în sensul că umblăm pe teren şi îi amendăm pe cei care greşesc. Tot ce putem este să aprobăm sau nu textele de publicitate”, explică Inga Druţă.  „E greu să aplici sancţiuni. A încercat Primăria să facă nişte grupuri de lucru din care fac parte şi poliţişti. Aceştia pot întocmi un proces-verbal pentru că agentul economic nu a trecut mai întâi pe la noi, dacă procesul ajunge în instanţă, abia atunci poate fi aplicată o amendă. Mecanismul este greoi”, explică directoarea Centrului. 
Aceasta îşi aminteşte câteva dintre greşelile comise de firmele care plasează publicitate. „Cineva a venit cu sloganul «Nu te mai uita, trăieşte-ţi viaţa». În acest caz, mesajul se înţelege doar dacă e în limba rusă. Altcineva avea următorul slogan «La noi preţurile au înflorit». Din punct de vedere stilistic, verbul «a înflori» nu are întotdeauna conotaţie pozitivă. Clientul poate înţelege că e vorba despre preţuri foarte mari. Totodată, insistăm să nu se mai omită prepoziţia «de». Nimeni nu spune «am 25 ani» sau «am 100 lei», versiunea corectă este «100 de lei»”, explică Inga Druţă.
 

„Nu există pârghii pentru rezolvarea problemei”

Conform legii, etichetele produselor din magazine trebuie, la fel, să fie verificate de Centrul Naţional de Terminologie. Deputatul Maria Ciobanu, membră a Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, spune că nu există pârghii reale pentru a-i pedepsi pe cei care nu respectă normele gramaticale ale limbii. „Susţin ideea că totul în jurul nostru educă. Chiar acum, mergând în maşină am observat câteva greşeli. Nu ştiu cum anume este posibilă rezolvarea acestei probleme. Cu părere de rău, nicio lege nu are acţiune retroactivă”, afirmă Maria Ciobanu. 

I-am întrebat pe mai mulţi agenţi economici din Chişinău care au plasat în oraş panouri publicitare redactate greşit. Majoritatea şi-au motivat gafele ca fiind greşeli de tipar.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările