Procurorii din R. Moldova, declaraţie către instituţiile internaţionale prin care anunţă că politicienii de la Chişinău încearcă să-şi subordoneze Procuratura

Procurorii din R. Moldova, declaraţie către instituţiile internaţionale prin care anunţă că politicienii de la Chişinău încearcă să-şi subordoneze Procuratura

Procurorii din Republica Moldova au semnat o declaraţie vineri, 14 iunie, către Asociaţia Internaţională a Procurorilor Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni a CoE, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a CoE, Reţeaua Procurorilor Generali şi şefilor instituţiilor echivalente din cadrul instanţelor judecătoreşti supreme din statele membre ale Uniunii Europene.

Declaraţia integrală:

Noi, procurorii Procuraturii Republicii Moldova, constituiţi în Asociaţia Procurorilor din Republica Moldova, instituţie membră cu drepturi plenipotenţiare în cadrul Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor, din iniţiativă proprie, ne adresăm către Înaltele Foruri Internaţionale de specialitate cu prezenta declaraţie, în speranţa de reacţie din partea Domniilor Voastre la tentativele de retrogradare a independenţei Procuraturii Republicii Moldova şi subordonare a acesteia politicului. 

Acest apel vine pe fundalul încercărilor insistente din partea unor politicieni de a modifica în regim alert legislaţia cu privire la procuratură, astfel încât instituţia noastră să fie controlată politic. Este alarmant faptul că aceste iniţiative sunt promovate într-o situaţie de profundă criză politică, când deciziile se adoptă pripit, fără discuţii publice, fără o expertiză obiectivă şi fără analiza impactului acestor iniţiative asupra principiilor fundamentale care guvernează activitatea Procuraturii. 

Mai mult ca atât, este îngrijorător şi faptul că aceste iniţiative creează un precedent extrem de periculos, prin care orice formaţiune politică, care preia puterea poate schimba conducerea Procuraturii şi legile de funcţionare a acesteia după bunul său plac. 

În această ordine de idei, punctăm asupra următoarelor: PROCURATURA Republicii Moldova este o instituţie eminamente apolitică, care a fost, este şi va fi întotdeauna în serviciul Cetăţeanului, iar supremaţia Legii este pilonul de bază al activităţii noastre. CONSTITUŢIA - care este Legea Supremă a Statului, prevede la articolul 124 alineat (1) că, Procuratura, este o instituţie publicăautonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, ce contribuie la înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, societăţii şi statului prin intermediul procedurilor penale şi al altor proceduri prevăzute de lege. 

Cu toţii ne asumăm plenar să nu deviem vreodată de la acest postulat. Astăzi, suntem martori ai evenimentelor şi acţiunilor prin care se urmăreşte reîntoarcerea Procuraturii sub influenţa şi controlul politicului. Cunoaştem că evenimente politice de tentativă de atac asupra independenţei justiţiei şi magistraţilor, implicit procurorilor, au avut loc şi în alte state, unde colegii noştri au fost activi în riposta lor faţă de aceste tentaţii politice. 

Afirmăm cu tărie că procurorii din Republica Moldova la fel nu îşi doresc derularea unor scenarii similare or, pentru valorile, independenţa şi autonomia Procuraturii, atât de greu obţinute, s-a muncit enorm. Dintre instituţiile publice din ţară, încă de la proclamarea independenţei statului, Procuratura a fost cel mai frecvent reformată. Ba mai mult, în toată perioada de după independenţă, nicio schimbare de clase politice în ţară nu a decurs fără a se atinge şi Procuratura, or aceste schimbări imediat aduceau şi schimbarea conducerii instituţiei, fapt ce inevitabil se răsfrângea asupra activităţii şi statutului procurorilor. Or, de fiecare dată, noul conducător începea cu schimbarea structurii interne şi a conducătorilor acestora. 

Ultima reformă de modernizare a Procuraturii a urmat un traseu îndelungat şi anevoios, dar produsul final a fost înalt apreciat de procurori, de societatea civilă şi de organizaţiile internaţionale. Vom aminti celor ce descalifică actuala reformă a Procuraturii că aceasta a început mult mai devreme, încă în anul 2013, când a fost constituit grupul de lucru pentru elaborarea proiectelor de legi in scopul realizării şi promovării reformei procuraturii. Din cei 12 membri ai grupului de lucru, doar 4 au fost procurori, iar preşedinţia grupului de lucru a fost acordată societăţii civile. Au urmat zeci de şedinţe, cooptarea în grupul de lucru a reprezentanţilor partenerilor de dezvoltare, a mediului academic, au fost puse pe foaie mai multe alternative de formule cu privire la funcţionarea procuraturii, pentru ca în final, să fie selectate opţiunile cele mai apropiate de valorile europene. 

La 21 aprilie 2015 şi 19 aprilie 2016 în cadrul unor Conferinţe Internaţionale, au fost realizate dezbateri publice pe marginea proiectelor legilor cu privire la Procuratură, cu privire la Procuraturile specializate şi de modificare a cadrului constituţional. Nici una dintre cele două legi fundamentale pentru Procuratură, nu s-a supus votului în Parlament fără girul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), care a recunoscut calitatea înaltă a actelor normative menţionate şi de recomandările căreia s-a ţinut cont în Parlament în procesul de adoptare. Nu mai puţin anevoios a fost parcursul implementării legilor despre care am menţionat supra. În baza unor proceduri axate pe noile prevederi legale şi transparente, au fost iniţiate concursuri publice pentru selectarea procurorilor conducători. Evaluarea candidaţilor de către Consiliul Superior al Procurorilor la fel s-a realizat în baza unor criterii obiective şi transparente, iar învestirea în funcţie s-a făcut prin detaşarea acestei prerogative de la forul legislativ şi transferul de competenţă, în baze constituţionale, la Preşedintele Republicii Moldova. Legea a fost gândită astfel, încât politicul să nu poată influenţa cariera şi mandatul unui Procuror General, ci să-i asigure autonomia şi independenţa de politic. Inspirate din modelele unor state europene cu democraţie dezvoltată, inclusiv modelul Parchetului din România care are în componenţă două structuri independente DNA şi DIICOT, au fost create cele două procuraturi specializate: Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. Rezultatele activităţii acestor două procuraturi le vedem în fiecare zi în spaţiul mediatic, când sunt identificate şi destructurate grupări criminale, reţinuţi în flagrant delict funcţionari corupţi etc. Începând cu anul 2016 procurorii şi-au consolidat capacităţile, pornind de la crearea şi dezvoltarea organelor sale de autoadministrare: Adunarea Generală a Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor şi colegiilor din cadrul acestuia. Efectele pozitive ale reformei Procuraturii nu pot fi negate, or, astăzi procurorii sunt în realitate independenţi procesual, ei nu pot primi indicaţii prin care să le fie sugerate soluţii asupra fondului cauzei, beneficiază de locuri de muncă amenajate corespunzător, de salarii decente etc., iar împotriva eventualelor abuzuri sunt implementate suficiente pârghii şi mecanisme prin care îşi pot proteja drepturile şi interesele. Standardele stabilite pentru exercitarea competenţelor Consiliului Superior al Procurorilor - care este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor – au fost gândite la cel mai înalt nivel. Or, nu în zadar, la alineatul (2) al articolului 1251 din Constituţie, imperativ este menţionat că procurorii, în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, constituie o parte importantă. Aceasta prezumă că autoadministrarea procurorilor trebuie, în principal, să o decidă procurorii, iar prin prezenţa în Consiliu a celorlalţi membri, trebuie să aducă un plus de valoare şi, nu în ultimul rând, să se vocifereze şi să fie scoase la iveală eventualele abuzuri. Consiliul Superior al Procurorilor activează deja potrivit unor principii noi, de detaşare din funcţiile deţinute anterior, pentru un mandat stabil de 4 ani. Unii dintre actualii membri ai Consiliului, au renunţat la funcţii de procuror conducător, cunoscând ab initio, că rolul şi votul lor în Consiliu, contează, sau poate fi decisiv şi înclina balanţa în favoarea unei sau altei soluţii. Pe această cale, noi, procurorii din cadrul Procuraturii Republicii Moldova, dăm un semnal de alarmă a tot ceea ce se întâmplă în jurul instituţiei noastre şi susţinem cu toată puterea că nu acceptăm să fim intimidaţi prin presiuni venite din partea politicului, dimpotrivă, ne vom consolida întru apărarea principiilor constituţionale care ne guvernează activitatea – autonomia, independenţa şi imparţialitatea – să rămână sacre şi de neatins. Aceste valori nu au doar sens declarativ, dar sunt realizarea atinsă de noi prin efort de lungă durată. Reafirmăm că instituţia Procuraturii rămâne detaşată de tot ce se produce în viaţa politică, noi nu dăm aprecieri situaţiei politice din ţară şi continuăm să veghem la respectarea Legii, prin exercitarea competenţelor legale. Rugăm să fie apreciat acest apel ca fiind un APEL SINCER al tuturor procurorilor, uniţi de un singur scop onest – PROTEJAREA STATUTULUI PROFESIEI de PROCUROR! Aşa să ne ajute DUMNEZEU! Prezenta declaraţie este semnată de către 612 procurori din numărul total de 637 procurori angajaţi în Procuratura Republicii Moldova. Semnăturile anexă, sunt parte integră a prezentei DECLARAŢII şi exprimă poziţia de susţinere şi aderare la conţinutul ei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: