Iurie Reniţă: O aşteptăm pe doamna Kovesi la Chişinău pentru postul de procuror general al Republicii Moldova

Iurie Renita - FOTO Eduard Enea

Ambasadorul Iurie Reniţă, preşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău, a vorbit, într-un amplu interviu pentru Adevărul, despre situaţia politică din Republica Moldova.

Aţi fost ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, cunoaşteţi foarte bine mediul politic şi din România şi din republica Moldova. Ce aşteptări aveţi acum, după constituirea Guvernului Maia Sandu, de la România, pentru că a fost o situaţie în România, la început, când au apărut diverse mesaje, nu toate convergente. Ce vă aşteptaţi dumneavoastră, concret, de la România?

Dincolo de mesajele, unele preliminare, asupra cărora n-aş dori să mă pronunţ, m-a bucurat foarte mult când a apărut mesajul României, adică asumat şi al preşedenţiei, şi al guvernului, al statului român care a fost un mesaj tranşant deja, clar, ceea ce era firesc să fie. Am apreciat şi apreciez şi ca diplomat, dar şi ca fost ambasador în România, al Chişinăului la Bucureşti, că au venit mesaje tranşante.

Vă întrebam ce vă aşteptaţi de la România în mod concret.

Să revenim la sprijinul care a fost foarte constant şi foarte bun şi pentru toate domeniile şi în special în Justiţie, mai ales că România a avut o experienţă extrordinară în domeniul Justiţiei.

Aşteptaţi consiliere pe domeniul Justiţiei?

Categoric şi chiar am vorbit, am avut o întâlnire cu domnul consilier al preşedintelui pe politică externă, domnul minustru Aurescu în care, evident, am solicitat să se examineze, chiar în regim prioritar, asistenţa românească pe domeniul Justiţiei. Fiindcă aici e domeniul prioritar acum, în perioada asta temporară de colaborare politică.

Îi dorim doamnei Kovesi să reuşească la Bruxelles, dar dacă nu reuşeşte, să ştiţi că cu braţele deschise, frăteşte, o aşteptăm la Chişinău şi nu doar pe ea, dar şi echipa care ar putea s-o însoţească şi sperăm mult să reuşim. S-au făcut propunerile legislative care să permită acest lucru, chiar dacă n-au cetăţenia Republici Moldova, dar nu-i o problemă, că am putea să-i oferim această cetăţenie în câteva zile.

Să fie consilier sau să aibă o poziţie de decizie?

Să fie procuror general al Republicii Moldova. Sunt adeptul ferm al acestui lucru, cu atât mai mult cu cât o cunosc personal pe perioada când am fost ambasador şi am colaborat foarte bine.

Dar i-aţi făcut această propunere?

Ştiu că doamna prim-ministru Sandu a adresat mesaje, vedem acum, în funcţie şi de doleanţa şi de disponibilitatea ei. A fost o doleanţă a noastră, vedem şi cum va reacţiona doamna Kovesi. Sperăm mult să dea un mesaj pozitiv.

Apoi,să continuăm proiectele strategice de avengură. Gazoductul trebuie accelerat. În toamnă expiră contractul cu ruşii, cu Gazpromul. Şi Transgazul aş sugera să fie mai ferm şi mai consecvent în a finaliza proiectul. Fiindcă Gazoductul ne deschide calea spre libertate, spre Europa.

E un obiectiv strategic pe care cred că România, România s-a străduit, cunosc, dar acum e necesar să accelerăm neapărat, inclusiv şi interconectarea electrică, cu care trebuie să avansăm. S-au făcut paşi dar trebuie să trecem la acţiuni concrete, la acţiuni foarte, foarte concrete şi guvernrul doamnei Maia Sandu este total disponibil şi deschis ca să accelerăm.

Aveţi dialog cu autorităţile din România?

Vedeţi urmează să vină doamna prim-ministru Sandu la Bucureşti, pe 2 iulie. E bine să avem o vizită însoţită şi urmată de acţiuni foarte concrete. Nu declaraţii, că am avut, ci acţiuni.

Ceea ce s-a întîmplat la Chişinău a stârnit surpriză, dar şi multe semne de întrebare  şi anume constituirea acestei alianţe între Blocul ACUM şi Partidul Socialiştilor. De ce aţi făcut acest pas?

În primul rând, o remarcă care se impune, absolut necesară, vorbim nu despre o alianţă şi nu despre o coaliţie în formula ei şi în înţelesul clasic nu poate fi vorba, e vorba de o majoritate tehnică parlamentară care ne asigură voturile necesare în parlament.

Dar este făcut cu socialiştii şi cu Dodon, că fără Dodon nu se făcea.

Aşa este. Nu se făcea fără Dodon fiindcă, evident, el este cel care influenţează partidul socialiştilor.. Au fost abordări diferite fiindcă Dodon categoric că el iniţial nu era în favoarea acordului cu ACUM dar cunoaşteţi vizita in corpore a tuturor deputaţilor socialişti la Moscova, au zis că au fost pe la Duma rusească, nu ştiu, în realitate este foarte clar au primit instrucţiuni floarte clare cum să procedeze.

Deputaţi socialişti?

Categoric, cei 35. Până la urmă, consecinţa îi priveşte pe ei. Pentru noi mesajul a fost foarte clar, eşecul unui mariaj între Plahotniuc şi Dodon i-a obligat pe socialişti să dea curs discuţiilor cu noi, Blocul ACUM. PD lui Plahotniuc nici n-a dorit să discute cu noi pentru că, între timp, ei discutau şi negociau cu socialiştii. Eşecul lui Plahotniuc de a obţine garanţia prealabilă, şi nu garanţia, casarea dosarelor lui din Rusia a contat.

De ce credeţi că Federaţia Rusă a susţinut această majoritate?

După mine a fost dorinţa de răzbunare, în primul rând, pentru Plahotniuc i-a tras pe sfoară cu Laundromatul, cu miliardele.

Laundromatul fiind spălarea de bani.

Da, spălarea de bani, e vorba de 20 de miliarde de dolari ai oligarhilor ruşi care au trecut în off-shoruri, dar prin băncile din Republica Moldova, dar şi pe la Baltici, prin Letonia, prin Danemarca, era o caracatiţă atât de divesificată, bine pusă la punct. Nu cred că s-a făcut fără contribuţia serviciilor ruseşti, dar partea proastă a fost, din punctul ruşilor de vedere, că Plahtniuc şi-a luat ciubucul dublu sau triplu vizavi de cel iniţial. A fost şi conjunctura care l-a obligat pe Dodon. Altfel, nu, fiindcă ceea ce au negociat ei, socialiştii cu democraţii, cu Plahotniuc, era evident în detrimenul evident al Republicii Moldova, cu federalizări, şi cu foarte multe alte lucruri.

Cum veţi reuşi dumneavoastră să puneţi în aplicare un program proeuropean, având ca parteneri de guvernare pe socialişti care sunt orientaţi către Moscova?

Cred pentru socialişti conjunctura şi situaţia le-au impus ca să accepte majoritatea. După mine, şi ca diplomat de carieră, evident că orice ţară din lume îşi doreşte să aibă o bună cu Rusia şi e firesc să fie. E o realitate pe care nu o poţi ignora. Acum, depinde cum îţi construieşti relaţiile cu Rusia, cum te tratează Rusia, aici e partea vulnerabilă. Am spus că suntem pentru relaţii bune, chiar foarte bune cu Rusia, dar în baza principiului dreptului internaţional şi al respectului reciproc. Socialiştii au acceptat programul de guvernare, bine, nu cred în sinceritatea lor. Dar interesul nostru major a fost ca să demontăm un regim oligarhic şi foarte drastic, care în Republica Moldova, a depăşit toate limitele. Această caracatiţă a fost infiltrată absolut în orice structură şi în orice funcţie de funcţionar public.

Dar aţi acceptat să predaţi socialiştilor domeniile apărării naţionale şi serviciile secrete.

În primul rând eu nu am votat stipulările care prevăd ca SIS, serviciile de informaţii şi securitate, şi armata să treacă la socialişti. Nu am agreat şi aceasta a fost poziţia mea fermă.

Şi aici trebuie să facem o remarcă. Mai departe veţi vedea secretari de stat care vor fi numiţii, adică se va crea un echilibru.

Cât vă aşteptaţi să ţinăa ceastă majoritate?

Până modificăm sistemul. Bine, legile pe care noi le-am propus socialiştii le-au acceptat. În primul rând, anularea votul mixt, anularea votului mixt în prima lectură, acum a doua lectură. Sunt lucruri extraordinar de importante. Intenţia noastră este şi a fost ca să demontăm sistemul oligarhic, să creăm cadrul legislativ.

Şi atunci vedem mai departe. Dacă am ajuns până aici se va vedea, mai are rost, poate să dureze trei luni sau şase luni de zile. Unii văd perspectiva până la un an de zile. După mine eu aş vedea-o şase luni de zile. Să mergem la alegerile anticipate deja pe un sistem electoral liber, democratic, şi atunci, cu adevărat, cetăţeanul să-şi dea votul ori de blam, ori de încredere, nu prin sistemul mixt care a fost falsificat.

Aveţi criterii astfel încât să fie realizată numai îndepărtarea celor care sunt legaţi de regimul Plahotniuc?

Imediat, se anunţă concurs public pe criterii foarte clare, profesionaliste bazate pe mericrotaţie. Candidează orice cetăţean care întruneşte condiţiile, cu excepţia celor de la partide, ca să conferim funcţiilor respective o dimensiune profund socială şi profesionistă, nicidecum partinică.

E o problemă spinoasă, ce faceţi cu Justiţia? Nu puteţi să schimbaţi magistraţii pe criterii politice, cum faceţi aici?

După faimoasele decizii ale Curţii Constituţionale, care a compromis totalmente orice act de justiţie în Republica Moldova, noi procedăm pe cale legală. Noi încercăm pe cale legală, modificăm legile, ideal ar fi ca judecătorii... şi  au demisionat, mă refer la Curtea Constituţională. N-a mai fost aşa ceva în istoria Republicii Moldova.

Republica Moldova a rămas fără finanţare din partea comunităţii internaţionaleriscul este major dacă nu reuşiţi să relansaţi finanţarea ţării.

Aşa este şi să ştiţi că din toamnă avem asigurări ferme, septembrie cel târziu octombrie, pentru 100 de milioane, poate chiar şi mai mult.

Uniunea Europeană a demonstrat verticalitate şi a spus „Domnilor, faceţi reforme, faceţi lucrurile necesare şi vedeţi banii”. În Republica Moldova doar prin metoda respectivă trebuie acţionat. Asta te modelează.

. Am înţeles că deja au fost discuţii între Uniunea Europeană FMI. Se pare că se deschide o atmosferă favorabilă şi contăm enorm de mult pe Uniunea Europeană şi pe Fond, pe instituţiile financiare internaţionale.

Federalizarea Republicii Moldova. Planul ăsta revine din timp în timp, mai vine domnul Kozak pe la Chişinău. Nu credeţi că vi se întinde o capcană astfel încât să reuşească acest plan?

Discuţiile au fost foarte ferme şi clare cu socialiştii. Cea mai mică intenţie, sau tentativă de a impune pe agenda guvernamentală subiectul federalizării duce imediat la dispariţia  înţelegerii politice temporare. Nu suntem atât de naivi să nu ne dăm seama de realităţi.

Dar socialiştii nu au majoritate. Întrerupem înţelegerea politică temporară dacă apar discuţii despre fedeederalizare sau în momentul când se atentează la parcursul politic european. Astea sunt două lucruri la care nu vom ceda.