FOTO Găgăuzii s-au îmbulzit la referendumul ilegal. Ce spun analiştii

FOTO Găgăuzii s-au îmbulzit la referendumul ilegal. Ce spun analiştii

La Comrat, oamenii s-au îngghesuit pentru a-şi exprima alegerea Fotografii: Tudor Iovu

Nemulţumiţi de guvernarea de la Chişinău, locuitorii din Găgăuzia au făcut cozi la urnele de vot pentru a spune dacă-şi doresc independenţa regiunii şi dacă văd Republica Moldova în UE sau în Uniunea Vamală, alături de Rusia. Plebiscitul, susţinut de comunişti şi socialişti, a fost declarat ilegal de către instanţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Drumurile înzăpezite de la intrarea în Găgăuzia nu dădeau semne că în regiune are loc vreun eveniment important. În centrul Comratului, însă, muzica răsuna a sărbătoare. La secţia de votare numărul 7, oamenii se perindau cu buletine de vot galbene, roz şi verzi în mâini, gata să-şi spună părerea despre soarta autonomiei şi a ţării, deopotrivă. Urmau să răspundă cu „Da“ sau „Nu“ la trei întrebări: dacă vor ca Găgăuzia să devină un stat independent, în cazul în care Republica Moldova îşi pierde independenţa, şi dacă vor ca ţara să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sau la Uniunea Europeană.

Rusia – o salvare, România – o sperietoare

De la mic la mare, veseli şi nesperiaţi de frigul de afară, toţi vor să se facă auziţi. Şi, se pare, toţi îşi doresc acelaşi lucru. „Am votat pentru Est. Ruşii sunt prietenii noştri, alături de ei ne va fi mai bine. În Găgăuzia se trăieşte la fel de greu ca în toată ţara, pentru că guvernarea n-are grijă de oameni. Sunt sigur că după plebiscit lucrurile se vor schimba“, ne spune constructorul Nicolae Petrov.

„Politicienii de la Chişinău  nu ne-au iubit niciodată şi vor să ne ducă naiba ştie unde. Încercăm să-i oprim prin acest referendum. Dacă vor înţelege că aici trăiesc oameni vii, cu atitudine, vor ţine cont de părerea noastră“, adaugă Ana Padolco, farmacistă în oraş.

Pentru mulţi găgăuzi, integrarea europeană este echivalentă unirii cu România şi reprezintă o ameninţare pentru independenţa Republicii Moldova. Maxim Padraman, elev în ultimul an de liceu şi observator din partea Partidului Regiunilor, este unul dintre ei. „România este împotriva noastră, chiar şi în război a luptat alături de fascişti. Nu veţi găsi aici pe nimeni care să ţină cu românii“, ne asigură tânărul care, ca şi majoritatea locuitorilor din zonă, abia leagă două cuvinte în limba română.

„Poporul are dreptul la alegere“

La cele 62 de secţii de votare deschise la ora 7 dimineaţa erau aşteptaţi peste 97.000 de persoane. Chiar dacă a fost declarat ilegal de instituţiile statului, părerea Chişinăului nu contează la Comrat, unde până la amiază votaseră deja peste 31% din alegători.

„Poporul are dreptul la alegere. Nici procurorul general, nici prim-ministrul nu pot decide pentru noi. Ei ştiu doar să-şi împartă pe ascuns bogăţii. Nu le pasă de interesele poporului!“, este revoltată pensionara Valentina Ivanov.

Sunt pentru Uniunea Vamală, acolo văd mai multe perspective. Aşa cum va spune poporul, aşa va fi.
Valentina Ivanov, pensionară

 

De legalitatea plebiscitului încearcă să ne convingă şi aleşii locali din regiune. „În statutul autonomiei găgăuze este indicat clar că deputaţii din Adunarea Populară au dreptul să se consulte cu locuitorii regiunii şi se pot implica în politica internă şi externă. Având susţinerea poporului, vom înainta o iniţiativă legislativă în Parlament despre organizarea unui referendum naţional. Vectorul extern este o chestiune foarte importantă, iar guvernanţii semnează un oarecare document în engleză şi practic nimeni nu ştie ce conţine acesta“, ne explică Roman Tiutin, deputat comunist în legislativul local, referindu-se la Acordul de Asociere parafat la Vilnius.

Potrivit lui, ideea referendumului vine tot din popor. „Ne-au rugat la toate întâlnirile. Nimeni nu spune că după referendum lucrurile se vor schimba radical, pur şi simplu, Găgăuzia vrea să fie auzită. Politica autorităţilor centrale nu este împărtăşită de oamenii din regiune, majoritatea priveşte spre Est şi vrea ca Moldova să-şi schimbe direcţia“, precizează comunistul.

Opoziţia merge împotriva legii

Colega sa din Parlamentul de la Chişinău, deputata Irina Vlah, a votat şi ea pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală. Şi parlamentarul socialist Igor Dodon a colindat secţiile de votare, îndemnând lumea să meargă pe mâna Moscovei. 

Autorităţile de la Chişinău au refuzat să se implice în organizarea referendumului, astfel încât cele locale s-au descurcat cu forţe proprii. Banii pentru organizare au fost adunaţi din donaţii, iar ştampilele au fost înlocuite cu pixuri. „Pentru că Ministerul de Interne a interzis poliţiştilor să se implice, au fost organizate gărzi populare ca să asigure ordinea publică în jurul secţiilor de votare. Nu avem plângeri, procesul de votare decurge liniştit. Suntem siguri că referendumul va fi validat şi ne vom bucura de un procent mult mai mare decât la ultimele alegeri“, declara, la amiază, şefa comisiei electorale din regiune, Valentina Lisnic.

Potrivit ei, plebiscitul a fost monitorizat de circa 300 de observatori. De la Moscova a venit deputatul rus Roman Hudeakov, iar din Ucraina - Iuri Demicioglo, deputat în Rada regiunii Odesa. „Am venit la rugămintea başcanului şi a deputaţilor Adunării Populare să văd dacă referendumul se desfăşoară conform normelor europene. Evenimentul de astăzi are loc din cauza că autorităţile centrale nu implică liderii locali în negocierile cu UE. Guvernarea trebuie să-şi întrebe poporul ce crede despre aspectele importante pentru soarta ţării“, crede ucraineanul originar din Ceadîr-Lunga. 

„O provocare a agenturii ruse“

Mai mulţi analişti politici consideră că scenariul din Găgăuzia a fost scris la Moscova. „Este o provocare pusă la cale de agentura rusească, care doreşte să destabilizeze situaţia politică din Republica Moldova în perspectiva semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi a alegerilor parlamentare din acest an. De asemenea, încearcă să mai facă un pas spre federalizarea Republicii Moldova, după modelul Memorandumului Kozak, pe care diplomaţia rusă nu l-a scos de pe agendă. Este o acţiune politică declanşată de provocatori care, spre regret, se numesc deputaţi şi başcani. Statul Republica Moldova este nepregătit pentru a reacţiona la asemenea ameninţări“, apreciază analistul politic Oazu Nantoi.

De aceeaşi părere este şi Olga Nicolenco, expertă în comunicare şi strategii electorale, care observă că guvernatorul Găgăuziei Mihail Formuzal s-a prezentat primul la vot pentru a demonstra Kremlinului că este „un elev exemplar“. În opinia ei, în condiţiile în care referendumul a fost declarat ilegal, nu au fost delegaţi observatori şi Comisia Electorală Centrală nu s-a implicat în organizare, rezultatele vor fi nişte cifre fără relevanţă şi foarte umflate. „Cum să fie validat acest plebiscit, dacă nu se ştie unde şi cum au fost tipărite buletinele de vot şi cine le-a dat bani? Este o falsificare a unui exerciţiu democratic comisă de nişte demnitari“, susţine specialista. 

„Comuniştii şi socialiştii care susţin plebiscitul se conduc de principiul: cu cât mai rău pentru ţară, cu atât mai bine pentru ei. Toţi lucrează pentru acelaşi stăpân şi fac campanie electorală“, adaugă Olga Nicolenco.

Pe de altă parte, analistul politic Igor Boţan nu exclude că, de fapt, partidele de guvernământ susţin referendumul, deşi în faţa publicului critică autorităţile găgăuze. „Dacă Mihail Formuzal, ca lider al Partidului Regiunilor, ar acumula 10% la alegeri,pe segmentul PCRM, va avea de câştigat Partidul Democrat pentru că acum democraţii deţin majoritatea în legislativul de la Comrat. În acelaşi timp, başcanul este în relaţii bune cu liderul liberal-democraţilor Vlad Filat“, explică directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă. (Andrei Rizescu, Felicia Nedzelschi)

Regiune autonomă

Unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia are peste 160.000 de locuitori (circa 4,5% din populaţia Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană), dintre care peste 83% sunt găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). La începtul anilor 90 ai secolului trecut, în regiune a existat o mişcare separatistă, care, la un moment dat, a anunţat independenţa regiunii, nerecunoscută însă. În 1994, a fost recunoscut prin lege statutul de regiune autonomă al Găgăuziei. Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, UTA Găgăuzia soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, în interesul intregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural. Găgăuzia are propriul guvern (comitetul executiv) şi parlament (adunarea populară) şi este condusă de un başcan (guvernator), care este şeful puterii executive. În regiune se vorbesc trei limbi oficiale - rusa, apoi găgăuza şi, aproape deloc, româna.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: