Sebastian Rusu: Agresiunea militară rusă din Ucraina a intrat deja în cea de-a unsprezecea zi şi  principalele oraşe ucrainene nu au căzut, dar în sud ofensiva s-a înteţit. Cum ar influenţa căderea Ucrainei situaţia geopolitică din R. Moldova?

Victor Nichituş: Nu cunoaştem exact care sunt planurile Federaţiei Ruse – le putem doar presupune din surse deschise. Nu ştim dacă trupele ruse vor face sau nu joncţiunea cu Grupul Operativ al Trupelor Ruse din regiunea transnistreană, logica spune că da.

În cazul apariţiei Novorusiei balanţa geopolitică din regiune se schimbă în favoarea Moscovei, iar statul ucrainean nu va mai avea ieşire la mare.  

R. Moldova a intrat în stare de urgenţă pentru două luni începând cu 24 februarie. Cât de pregătite sunt autorităţile de la Chişinău să gestioneze fluxul de refugiaţi din Ucraina şi presiunea din Transnistria?

Autorităţile moldovene nu au fost pregătite să facă faţă fluxului mare de refugiaţi. Contribuţia autorităţilor locale ale municipiului Chişinău, care au preluat 90 la sută din refugiaţi şi implicarea societăţii civile şi a iniţiativelor personale a făcut ca până în acest moment gestionarea acestui flux să se facă într-un mod mai mult decât satisfăctor.

Care este starea de spirit a societăţii moldave în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina? Ce mesaje au transmis în aceste zile principali actori politici de la Chişinău?

Principala stare de spirit a societăţii moldovene este teama şi nesiguranţa. Există în societate un calm relativ, dar în mare parte cetăţenii îşi fac provizii. Este de lăudat faptul că principalele partide parlamentare şi extraparlamentare au găsit un consens asupra păstrării unei neutralităţii referitoare la războiul din Ucraina.

Neutralitatea fiind mai degrabă destinată păstrării calmului în societatea moldavă, societate în care alături de românii majoritar locuiesc ucraineni, ruşi şi găgăuzi. Am constatat că în interiorul comunităţii vorbitoare de limbă rusă există voci care condamnă agresiunea rusă  pe teritoriul statului ucrainean.

Este preşedintele R.Moldova, Maia Sandu pregătit să gestioneze o posibilă escaladare a conflictului transnistrean în contextul în care Odessa ar cădea în mâinile ruşilor?

Autorităţile moldovene au anunţat că au elaborat mai multe scenarii referitoare la evoluţia războiului din Ucraina. Aceste scenarii nu au fost făcute publice. A luat prin surprindere declaraţia referitoare la faptul că Republica Moldova nu susţine sancţiunile la adresa Federaţiei Ruse, dar şi anunţul referitor la semnarea şi depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană.

Oficialităţile de la Tiraspol au reacţionat negativ la semnarea acestei cereri şi au anunţat că prin semnarea acestui document s-a pus punct negocierilor şi au cerut organizaţiilor internaţionale recunoaştrea independenţei regiunii. Este cert că semnarea documentului de către Georgia şi Republica Moldova este un gest de susţinere politică a Ucrainei şi de presiune la adresa instituţiilor europene.

Dacă decidentul politic de la Chişinău, Partidul Acţiunii şi Solidarităţii ar fi convins liderul regiunii găgăuze  şi de ce nu şi pe cel al regiunii transnistrene să îşi pună semnătura pe cererea Republicii Moldova de aderare, documentul ar fi avut o mult mai mare greutate. Declaraţia venită de la Tiraspol prin care se cere recunoaştere internaţională pleacă, cel mai probabil, din faptul că cei de la Tiraspol nu au fost, formal, informaţi.

Cât de reală este în aceste zile ipoteza constituirii proiectului Noua Rusie din Donbass până la gurile Dunării? Mai are Putin resurse economice şi militare ca să continue această ofensivă?

Este greu de spus care va fi scenariul de evoluţie al războiului. Toate datele care există în spaţiul public arată că Federaţia Rusă s-a pregătit de acest război. Nu cred în afirmaţiile precum că Putin şi-ar fi dorit un blitzkrieg.

Probabil, nu se ţine cont de suprafaţa statului ucrainean şi de distanţe.  Suprafaţa statului ucrainean este de 603.548 km², cea a României este de 238.397 km² - sunt teritorii imense. Ministrul rus de externe, Lavrov afirma că Federaţia Rusă nu îşi doreşte încorporarea Ucrainei ori a unor părţi din acest teritoriu în componenţa Federaţiei Ruse. Autorităţile ruse au declarat de mai multe ori că vor o Ucraină prietenoasă care să nu fie parte a NATO.

Cel mai probabil că în Ucraina nu vom avea parte de un război scurt, în stil american.    

Credeţi că Ucraina ar mai putea să evite scenariul federalizării în contextul în care ar obţine o victorie tactică în următoarele zile? Dar Republica Moldova?

Statul ucrainean nu va putea evita federalizarea. Republica Moldova este la pachet.

Cum credeţi că s-ar poziţiona UE şi NATO într-o escaladare a conflictului transnistrean? Ar putea R.Moldova să adere la pachet cu Ucraina şi Georgia în UE în contextul agresiunii ruse?

Nu cred în implicarea în războiul din Ucraina a UE ori NATO. Cât despre suportul militar ori civil pe care îl acordă diferite state Kievului, aici este vorba despre relaţii bilaterale între state. Probabil o parte dintre aceste ajutoare sunt sub formă de grant – adică gratis, pentru altele Kievul plăteşte ori va plăti.

Semnarea de către cele trei state din Parteneriatul Estic a cererilor de aderare la UE reprezintă un gest politic bun, care dă bine la public, dar nu va fi urmat foarte rapid de primirea statutului de ţară candidat. Nimeni nu a anulat criteriile de la Copenhaga. Ţara care are cele mai mari şanse pentru a primi relativ rapid statutul de ţară candidat este Republica Moldova – şansele sunt date de suprafaţa mică a acesteia, dar şi de gradul ridicat de reforme pe care Chişinăul le-a efectuat.

România a primit statut de ţară candidat UE în patru ani – a depus cererea în 1995 şi a primit răspunsul pozitiv în 1999.

Semnarea de către preşedintele Zelenski a cererii de aderare a statului său la UE a fost o acţiune de PR politic în timp de război. Care ar putea, sau nu, să dea rezultate. Celelalte două state membre ale Parteneriatului Estic nu puteau face corp separat de Ucraina.