Oficialii Republicii Moldova au dat duminică răspunsul la ultimatum:

„Chişinăul nu răspunde cererii Tiraspolului de a-şi retrage organele de forţă şi anchetă din oraşul Tighina, atât timp cât Comisia Unificată de Control (CUC) îşi va exercita atribuţiile”, a transmis şeful Inspectoratului General de Poliţie (IGP), Ion Bodrug.

Reacţia mai dură a venit din partea României prin vocea parlamentarului român Ninel Peia, secretarul Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor.

Acesta a declarat într-un comunicat emis pe pagina sa de Facebook că în regiunea transnistreană vorbim de fapt de o ocupaţie mascată din partea armatei ruse. El a mai afirmat că România nu poate sta deoparte în situaţia în care Rusia va încerca destabilizarea Republicii Moldova, cei mai bine de trei milioane de români din cel de-al doilea stat românesc, din care peste 500 000 cu cetăţenia română, fiind responsabilitatea ţării noastre:

„Acum câteva zile securitatea de la Tiraspol a somat Republica Moldova să îşi retragă întregul efectiv de poliţie ce îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul oraşului Bender-Tighina. În acest sens a fost prezentată şi o notă de tip ultimatum, înaintându-se un termen de maxim 1 lună.

Deşi reprezentanţii celui de-al doilea stat românesc au dorit luarea în discuţie a acestei probleme de către Comisia Unificată de control, opoziţia Rusiei a făcut ca acest lucru să nu fie posibil.

Cu toţii cunoaştem realităţile din regiunea transnistreană, acolo unde separatismul este de fapt o mască a ocupaţiei ruse, lucru recunoscut şi de tribunalul internaţional atunci când aceasta a fost condamnată să plătească despăgubiri liceelor româneşti.

Dincolo de problemele pe care le-a generat în Ucraina prin coruperea clasei politice şi scoaterea de pe traseul european împotriva voinţei poporului, iată că se declanşează mecanismul de decuplare a Republicii Moldova de pe direcţia Vestică şi automat de pe strângerea relaţiilor frăţeşti cu România. 

Scopul acestor mişcări este reprezentat de dorinţa de a găsi motivaţia fictivă necesară declanşării unui nou conflict pe Nistru, la mai puţin de 200 de km de graniţa actuală a statului român.

Este necesar să ne punem întrebarea firească dacă nu cumva apare necesar ca România să intervină pe căi politice pentru a bloca declanşarea unui astfel de conflict, mai ales că vorbim de un al doilea stat românesc, cu o populaţie de aproximativ 80% etnici români şi cu peste 500 000 de cetăţeni cu dublă cetăţenie, cea a Republicii Moldova şi cea a României.

Este obligaţia României de a acorda garanţii Republicii Moldova, în condiţiile în care aceasta nu poate dovedi capacitatea de a bloca o astfel de situaţie. O posibilă escaladare a situaţiei de pe Nistru nu poate lăsa România nepăsătoare şi va fi nevoie de reacţie atât din calitatea de stat românesc cât şi din cea de stat membru NATO, cu obligaţii de securitate pe Sud-Estul Europei." este comunicatul complet remis de către deputatul român.

Interdievat pe această problemă, Dr. Constantin CORNEANU, preşedintele Consiliului-Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” a declarat că:

„Ultimatumul KGB-ului de la Tiraspol face parte din şirul nesfârşit de provocări la adresa autorităţilor legitime şi constituţionale de la Chişinău, un atac împotriva independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, stat membru al ONU. 

Pe lungul şi dificilul drum al integrării europene, autorităţile legitime ale Republicii Moldova s-au confruntat şi se vor mai confrunta cu alte nenumărate provocări ale celor din Tiraspol, ceea ce dovedeşte că integrarea europeană a RM este o provocare majoră pentru regimul de la Tiraspol şi pentru interesele geopolitice şi strategice ale Federaţiei Ruse în zonă. 

Apariţia acestui ultimatum al transnistrenilor în preajma reluării negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol este menit să timoreze pe negociatorii guvernului Republicii Moldova. 

De altfel, cu ocazia primei întrevederi dintre Eugen Carpov şi Nina Ştanski, reprezentanta Tiraspolului, vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova a menţionat faptul că deocamdată nu au fost discuţii pe acest subiect, însă va urma o reacţie din partea Chişinăului. 

Regimul de la Tiraspol încearcă să pună în dificultate Chişinăul şi să împiedice, prin tot felul de declaraţii şi tertipuri politico-diplomatice, discutarea acelui Coş III care se referă la partea politică şi de securitate, precum şi cea instituţională. 

Tiraspolul refuză să discute despre un statut special juridic, astfel încât discuţiile par să fie fără sens în condiţiile în care soluţionarea aspectelor politice va putea să ajute soluţionarea problemelor sociale şi economice, extrem de importante pentru cetăţenii din Transnistria.

Se poate observa că, totuşi, axarea discuţiilor moldo-transnistrene pe subiecte sociale şi economice a început să stagneze. 

Nina Ştanski a aruncat problema invocată de către KGB-ul de la Tiraspol în responsabilitatea Comisiei Unificate de Control. 

Ultimatumul? O nouă provocare menită să amplifice starea de tensiune şi să genereze declaraţii şi atitudini, ale reprezentanţilor RM, ce urmează a fi speculate de către liderii de la Tiraspol."

Potrivit cercetării sociologice realizate de către agenţia de ştiri Tiras, 62,16 %din respondenţii din regiunea transnistreană s-au pronunţat pentru eurointegrare şi blocul NATO în frunte cu SUA, în timp ce 37,84% din cei chestionaţi susţin integrarea în Uniunea Euroasiatică în frunte cu Rusia. Acest sondaj reflectă diferenţele de orientare dintre cei care conduc regiunea şi cetăţenii acesteia.