Procuratura propune excluderea imunităţii demnitarilor de stat

Procuratura Generală propune ca orice tip de imunitate pe care o deţine un demnitar de stat să fie exclusă, astfel fiind asigurată egalitatea tuturor în faţa legii. Or, imunitatea nu este justificată în cazul comiterii infracţiunilor şi contravenţiilor în exerciţiul atribuţiilor funcţionale. Propunerea se regăseşte într-un pachet de proiecte de legi, prezentate astăzi, 23 august, de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo, transmite IPN.

Într-un briefing de presă, Alexandr Stoianoglo a declarat că imunitatea funcţională vine să  încurajeze săvârşirea infracţiunilor, oferindu-le deţinătorilor protecţie sporită, prin instituirea necesităţii obţinerii acordului prealabil al entităţii la exercitarea acţiunilor de urmărire penală. Acest fapt constituie un impediment la efectuarea investigaţiilor. La fel este şi o imixtiune în actul de justiţie, exercitarea căreia este condiţionată de acordul unui organ administrativ.

Procuratura mai propune conceptualizarea mecanismelor de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale de decizie pentru admiterea încălcărilor de lege. Actualmente, Codul Penal nu prevede un mecanism de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale, motiv care zădărniceşte activitatea organelor de urmărire penală, iar activitatea ilegală desfăşurată de membrii organelor colegiale rămâne fără o acoperire juridico-penală, adică fără mecanisme penale de constrângere.

Se propune, de asemenea, optimizarea procedurii disciplinare în privinţa procurorilor, dar şi reevaluarea cadrului normativ adoptat în perioada statului capturat. Încă o propunere ţine de reconceptualizarea competenţelor Procuraturii Anticorupţie, şi anume atribuirea în competenţa PA a exercitării urmăririi penale pe cauzele de corupţie de nivel înalt. Investigarea celorlalte cazuri de corupţie şi conexe acestora ar urma de atribuit în conducerea procuraturilor teritoriale. La fel, se propune crearea unor instanţe specializate anticorupţie.

Procurorul general a menţionat că se propune instituirea răspunderii contravenţionale pentru fapte de corupţie cu prag valoric mic. Mai exact, se propune atribuirea faptelor de corupţie mică – în sumă de până la 100 de unităţi convenţionale, domeniului contravenţional, adică includerea acestor fapte în Codul Contravenţional, activitatea de constatare fiind atribuită în competenţa CNA, iar examinarea procedurii contravenţionale în competenţa instanţei de judecată.

Alexandr Soitanoglo susţine că aceste iniţiative legislative au fost elaborate încă acum câteva luni, însă din cauza campaniei electorale, ciclurilor politice, dar şi în condiţiile lipsei unor organe cu drepturi depline, înaintarea acestora a fost amânată. Proiectele de lege urmează să fie remise Guvernului pentru examinare.