Femeia care a pus pe picioare şura plină cu poveşti vechi ţărăneşti. Coordonează pe Facebook grupul „Daţi-ne şansa să ducem tradiţia mai departe“

Femeia care a pus pe picioare şura plină cu poveşti vechi ţărăneşti. Coordonează pe Facebook grupul „Daţi-ne şansa să ducem tradiţia mai departe“

Crina Terec conservă crâmpeie din viaţa satului de odinioară FOTO Arhivă personală

Deşi a lăsat satul natal pentru oraş, sălăjeanca Crina Terec (43 de ani) nu şi-a uitat niciodată rădăcinile. După pierderea tatălui său, femeia a simţit nevoia de a face ceva prin care să îi cinstească memoria şi, în acelaşi timp, să readucă în lumină componente ale zestrei tradiţionale.

Ştia că nu-i va fi deloc uşor, aşa că a apelat la tehnologia modernă şi a creat pe Facebook grupul „Daţi-ne şansa să ducem tradiţia mai departe“. A lansat în mediul online un apel adresat celor care deţin obiecte din cultura tradiţională a zonei şi care vor să le doneze pentru a fi expuse într-un spaţiu special amenajat. Apelul nu a rămas fără ecou, astfel că în luna mai a acestui an, visul Crinei Terec s-a materializat într-o „Odaie ţărănească“.

A reconstituit un interior de casă ţărănească

Într-o încăpere din incinta Centrului de Informare Turistică, pusă la dispoziţie de către autorităţile din comuna Creaca, femeia a recreat fragmente din satul de odinioară, aşa cum l-au cunoscut bunicii şi străbunicii noştri, şi chiar a reconstituit un interior de casă ţărănească specific zonei. Ştergare, perne, peretare, Biblii vechi de peste 100 de ani, ţoale, vase din ceramică, desăgi, un război de ţesut sunt doar câteva dintre obiectele care pot fi admirate în Odaia Crinei. Aproape toate reprezintă donaţii de la oamenii locului, de la prieteni sau de la oameni necunoscuţi care au răspuns apelului de pe Facebook.

Odaia ţărănească de la Creaca FOTO Arhivă Crina Terec

„Este un proiect de suflet, dar nu numai atât. M-am gândit că va fi benefic pentru copiii noştri, cărora să le oferim astfel posibilitatea unei întoarceri în timp, să cunoască aspecte din viaţa comunităţii noastre de odinioară, să ştie ce înseamnă tradiţia românească şi să înveţe să păstreze cu respect obiectele vechi, care ne definesc existenţa. Aici este trecutul nostru“, consideră Crina Terec.

Când vorbeşte despre meleagurile în care s-a născut şi a copilărit, sufletul femeii tresaltă de bucurie la fiecare amintire legată de satul său: „Ce loc poate fi mai minunat decât cel în care ai văzut lumina zilei? Acolo mi-au crescut visele, am simţit bucuria iernilor troienite, magia sărbătorilor, dragostea părintească, mirosul de colac proaspăt scos din cuptor, acolo ascultam vocea duioasă a bunicii, în timp ce îmi spunea cele mai frumoase poveşti“.

Şura unei familii din Jac, restaurată

Cum marea ei dorinţă era să înfiinţeze un muzeu etnografic acasă, în satul Jac, s-a ambiţionat să îşi vadă visul cu ochii, astfel că, la doar câteva luni distanţă de inaugurarea Odăii Ţărăneşti, un alt proiect etnografic a prins contur. „Visam la un loc în satul meu, unde să expun obiectele vechi. În cele din urmă, am găsit o şură care nu era în cea mai bună stare. Nu m-am descurajat şi, cu multă muncă, entuziasm şi ajutor din partea celor apropiaţi am reuşit să restaurez spaţiul şi să îl transform într-un loc încărcat de tradiţie şi de poveşti vechi“, spune femeia.

Şura din Jac FOTO mirel-matyas.blogspot.com

Recunoaşte că i-a fost foarte dificil să găsească obiecte autentice pe care să le expună în noua locaţie, întrucât multe dintre cele care au supravieţuit trecerii timpului s-au deteriorat, iar altele sunt păstrate cu sfinţenie în colecţii private, ca amintire de la cei plecaţi dintre noi. A reuşit, în cele din urmă, să adune o serie de obiecte vechi, reprezentative pentru cultura şi istoria acestor meleaguri. L-a denumit simplu: „Şura de la Jac“, un muzeu etnografic care îi provoacă pe cei care îi trec pragul să redescopere valorile tradiţionale.

Locul găzduieşte o bogată colecţie etnografică, alcătuită din foarte multe obiecte vechi adunate de la oamenii din sat, de la prieteni şi, la fel ca în primul proiect, de la membrii grupului de pe Facebook. „Din nou am dat sfoară-n ţară şi am reuşit să adunăm foarte multe obiecte vechi de la oameni care iubesc tradiţiile, obiecte cu care am însufleţit şura. În satul nostru drag sunt adevărate comori tradiţionale pe care le punem la loc de cinste pentru a înţelege şi a trăi, fiecare în parte, trecutul părinţilor noştri“, adaugă ea.

Colecţie de unelte pentru muncile câmpului

Cei care trec pragul ineditului muzeu pot admira aici exponate care făceau parte din casele ţărăneşti de altădată, de la şterguri, ţoale, farfurii de lut, costume populare, fotografii vechi, lădoaie, dar şi unelte folosite în gospodărie şi la muncile câmpului, printre care lada de bucate, suveica, vârtelniţa, hecele (unealtă de pieptănat şi scărmănat lâna, cânepa sau inul), şităul (presă pentru struguri), plugul, unelte de săpat.

Interiorul Şurii din Jac FOTO mirel-matyas.blogspot.com

Anexa gospodărească pusă la dispoziţie de o familie din Jac s-a dovedit a fi locul ideal pentru toate aceste obiecte încărcate de istorie şi poveste, mai ales pentru că, în viaţa comunităţii de odinioară, spaţiul găzduia şezători, clăci ori seri de dans. În acest context, deschiderea ineditului muzeu, în luna septembrie a acestui an, a fost marcată printr-o şezătoare, în cadrul căreia sătenii au depănat amintiri din vremuri demult apuse.

Colecţia etnografică de la Jac FOTO mirel-matyas.blogspot.com

„Îmi place să descopăr, să explorez originile strămoşeşti, iar prin aceste două proiecte am încercat să redescoperim tradiţiile minunate pe care le păstrau cu sfinţenie bunicii noştri. După plecarea tatălui meu la cele veşnice, tot ce mi-am dorit a fost să păstrez vie amintirea părintelui meu şi să duc mai departe tradiţia noastră, pentru ca noi şi copiii noştri să ne cunoaştem originile, să preţuim valorile autentice naţionale, să conservăm crâmpeie din viaţa satului de demult şi să ne respectăm trecutul. Iar Odaia Ţărănească şi Şura de la Jac sunt tot ce pot însemna părinţi, bunici şi noi pentru copiii noştri“, explică Crina Terec.

Vă mai recomandăm:

Spaniolul cu suflet de român. Povestea străinului care promovează cu toată puterea frumuseţile României

SOS, ne pierdem tradiţia! Cine sunt tinerii păstrători de valori ale satului românesc

Travel Scribus, aplicaţia mobilă prin care un tânăr vrea să promoveze turismul românesc

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: