Cum este eliminat în România un bugetar intrat în dizgraţia superiorilor. „Angajaţii au primit ordin s-o facă să cedeze psihic“

Cum este eliminat în România un bugetar intrat în dizgraţia superiorilor. „Angajaţii au primit ordin s-o facă să cedeze psihic“

O angajată a Spitalului Municipal de Urgenţă Bârlad a fost concediată de conducerea unităţii, după ce anterior i-a fost mutat punctul de lucru, fără a fi înştiinţată. Instanţa de judecată a stabilit că mutarea locului de muncă a fost una abuzivă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adina A. este angajată ca operator de farmacie la Spitalul Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad. Cazul ei, instrumentat în prezent de instanţele de judecată, readuce în actualitate hărţuirea psihologică la locul de muncă, modul în care sunt puşi la zid angajaţii consideraţi, din varii motive, incomozi. 

Fost referent la Spitalul de Copii din Bârlad, femeia a devenit angajata Spitalului ”Elena Beldiman” în august 2011, când cele două unităţi medicale au fost comasate. După ce Spitalul de Copii şi-a personalitatea juridică, angajaţii de aici au fost preluaţi de spitalul municipal. Unii dintre angajaţi au fost repartizaţi ”post pe post”, alţii au fost repartizaţi în compartimente diferite celor în care şi-au desfăşurat activitatea. Astfel, în cazul Adinei, postul de referent RUNOS a fost transformat în operator calculator în cadrul farmaciei unitaţii medicale. Iniţial în pavilionul central, iar din 2014 în pavilionul TBC. 

Schimbarea angajatorului a fost urmată de o lungă perioadă de şicanare, intimidare şi hărţuire, susţine angajata, care a culminat în luna martie anul curent cu mutarea locului de muncă, fără nicio înştiinţare prealabilă.

Pur şi simplu, angajata a primit o înştiinţare prin curier, prin care i se aducea la cunoştinţă că începând cu 1 aprilie va trebui să îşi desfăşoare activitatea în cadrul farmaciei din Parvilionul Central, situată la un kilometru distanţă. Mutarea locului de muncă, dincolo de sarcini suplimentare, ducea şi la o diminuare a veniturilor salariale, urmare a pierderii sporului de condiţii de muncă. Nemulţumită de decizia unilaterală luată de conducerea unităţii medicale, angajata a încercat rezolve amiabil acest conflict de muncă nu a avut succes întrucât ”argumentele sale s-au izbit de un zid de ostilitate şi indiferenţă”.

Hărţuire psihologică la locul de muncă

Pe cale de consecinţă, a dat în judecată conducerea spitalului, solicitând anularea deciziei de schimbare a locului de muncă şi obligarea unităţii medicale la plata unor daune morale şi cominatorii pentru prejudiciile suferite. În acţiunea înaintată Tribunalului Vaslui angajata aduce la cunoştinţa judecătorilor nu doar decizia, pe care o consideră abuzivă, ci şi tratamentul umilitor la care a fost supusă de-a lungul anilor.

”Contestatoarea susţine că a fost supusă unui tratament diferenţiat cu singurul scop de a o şicana, de a o destabiliza psihic prin izolare, de a crea presiune psihică şi profesională asupra sa şi de a o hărţui permanent prin acţiuni de mobbing, discriminare şi umilire mascată. Printre metodele de hărţuire morală se înscrie şi izolarea subiectului supus hărţuirii în vederea unei mai bune manipulări a psihicului acestuia. Acest lucru s-a întâmplat şi în situaţia sa. Întregul personal al farmaciei centrale a primit indicaţii clare, trasate de doamna farmacist şef  pentru ca ea să fie înfrântă din punct de vedere psihologic pentru a fi supusă ei. Ceilalţi angajaţi , susţine contestatoarea au primit ordin să nu mai vorbească niciuna cu ea, să o izoleze şi să o facă să cedez psihic. Nu avea dreptul să participe la şedinţele la care participau asistentele, i se trasau sarcini la care nu se admitea refuz, zilnic era martoră la ţipete, certuri şi invective, fapt ce crea o atmosferă greu de suportat în care posibilitatea de a greşi devenea greu de evitat. În urma evenimentelor apărute pe fondul mutării sale abuzive la alt loc de muncă, au intervenit şi acte de intimidare din partea angajaţi lor biroului RUNOS. De altfel în cadrul hărţuirii morale, intimidarea este primul pas, în vederea „destabilizării subiectului supus hărţuirii",arată contestatoarea”, se menţionează în hotărârea Tribunalului Vaslui. 

Cum se apără spitalul

În faţa instanţei, reprezentanţii spitalului au solicitat respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată şi menţinerea dispoziţiei contestate ca fiind întocmită în acord cu legislaţia aplicabilă. Reprezentantul spitalului a invocat în instanţă că managerul, în calitate de angajator, poate dispune, în funcţie de necesitaţi, la care punct de lucru al Farmaciei desfăşoară activitate personalul angajat al acestui compartiment, întrucât personalul este angajat la Farmacie şi nu pe puncte de lucru, acestea putând fi variabile.

”Ca urmare a volumului foarte mare de activitate în Farmacie- pavilion central, aspect semnalat de farmacista şefă de mai multe ori, conducerea unităţii a dispus, prin dispoziţia    contestată nr.584/29.03.2019, ca reclamanta care desfăşura activitate la Farmacie-punct de lucru TBC, să  desfăşoare activitate la Farmacie-pavilion central. Comitetul director a dispus în acest sens, întrucât farmacista şefă a arătat în repetate rânduri, că pentru buna desfăşurare a activităţii Farmaciei este nevoie ca ambii operatori angajaţi să desfăşoare activitate în pavilionul central, pentru ca volumul de activitate al operatorului de la pavilionul central este disproporţionat de mare în raport cu cel al reclamantei, adică de patru ori mai mare”, au menţionat reprezentanţii Spitalului Muncipal de Urgenţă Elena Beldiman în întâmpinarea înaintată Tribunalului, invocând că, de fapt, supărarea angajatei este legată strict de pierderea sporului de condiţii de muncă.

În urma administrării probatoriului, judecătorii au stabilit că decizia spitalului de a schimba locul muncii angajatei a fost una abuzivă, deoatece nu a avut consimţământul acesteia.

Concediată după ce a dat în judecată spitalul

”Susţinerile intimatului din întâmpinare potrivit cărora măsura dispusă a avut la bază „volumul foarte mare de activitate în Farmacie-Pavilion central” nu pot fi primite de instanţă întrucât acestea nu reprezintă un motiv determinant la schimbarea locului muncii contestatoarei. În ceea ce priveşte principiul simetriei actelor juridice, invocat de Spitalul Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad,  tribunalul reţine ca el este aplicabil în speţă, dar nu în sensul propus de intimat. Se afirmă în întâmpinare că: „ Această măsură a fost dispusă pe cale de simetrie  printr-o decizie internă  a managerului, ca în anul 2014 , când s-a decis  că trebuie să presteze activitate la Farmacie –punct de lucru TBC, să desfăşoare activitate la Farmacie-Pavilion central.” Este lipsită de relevanţă o astfel de susţinere, de vreme ce dispoziţi ile Codului muncii stabilesc clar că , o astfel de modificare a contractului individual de muncă se face doar cu acordul ambelor părţi şi trebuie  materializată sub forma unui act adiţional la contract. În atare condiţii, instanţa constată că angajatorul nu a respectat obligaţia de informare  cu privire la clauzele esenţiale din contract prevăzută de art. 17 Codul muncii”; au motivat judecătorii hotărârea prin care au dat câştig de cauză angajatei şi au dispus anularea deciziei de schimbare a locului de muncă. 

Totodată, judecătorii au obligat spitalul să plătească angajatei daune cominatorii de 300 lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la punerea ei în executare. 

Demersurile făcute în instanţă de către angajată au atras şi mai mult ostilitatea superiorilor care au convocat-o în comisia de disciplină pe motiv că ea este cea care îi hărţuieşte. În urma anchetei disciplinare, conducerea spitalului a dispus concedierea angajatei. Femeia s-a adresat din nou Tribunalului Vaslui, solicitând anularea deciziei de sancţionare. Procesul a fost însă suspendat până la soluţionarea definitivă a primului litigiu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: