Românii din Kladovo sărbătoresc Crăciunul după calendarul vechi. De pe masă nu lipsesc sarmalele, friptura şi caltaboşul
0Românii din Valea Timocului, dar şi cei din Voivodina sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Crăciunul. Aceştia sărbătoresc după calendarul iulian, la fel ca şi ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat.
La Kladovo, o comună ce conţine 22 de sate, aflată peste Dunăre, în dreptul municipiului Severin , locuite în proporţie de peste 80 la sută de etnici români, aşa zişi vlahi, se sărbătoreşte astăzi Crăciunul.
Gospodinele au început pregătirile încă din ziua de Ajun, pentru ca astăzi masa să fie plină de bunătăţi.
Suzana Marinovici, din satul Podvrşka, a împachetat sarmalele de aseară, iar în această dimineaţă le-a pus la foc mic pentru a fi servite la masa de prânz.
„Se frige ceapa şi se pune carne tocată, orez, ou, sare, piper. Apoi, după ce le aşezăm în oală punem şi un rând de şuncă, slănină afumată. Şi le lăsăm de dimineaţă până la prânz să fiarbă la foc mic”, spune Suzana.
De pe masa familiei Marinovici nu lipsesc astăzi de Crăciun şi alte preparate româneşti, piftii, sarmale, cârnaţi, tobă sau caltaboş. “În ajun de Crăciun postim cu toţii şi pregătim bucatele pentru masa de a doua zi. Facem friptura de porc, umplem maţele, facem pâine, colăcei şi prăjituri. Masa trebuie să fie încărcată, punem tot ce e mai bun, ce a dat Dumnezeu”, mai spune Suzana Marinovici.
În Ajunul Crăciunului, în curtea bisericii din Podvrşka s-a aprins “badnjakul”, stejarul a cărui scântei semnifică bogăţia pentru noul an. Este una din importantele tradiţii ale sârbilor în preziua sărbătorii Crăciunului. După slujbă, localnicii s-au adunat lângă foc şi au înfruntat gerul de afară cu un păhărel de ţuică şi muzică lăutărească. Şi în casa familiei Marinovici, la fel ca în toate casele românilor din Podvrşka , tradiţiile se păstrează cu sfinţenie.
„Tatăl merge cu fiul cel mare din casă se duc la pădure unde taie o crenguţă de stejar, care de regulă se pune la poartă, la uşa de la intrare în casă, uniio pun chiar la maşină. Este un obiecei vechi pe care îl respectăm cu toţii. Un alt obicei este acela că localnicii se adună de dimineaţă la biserică şi pleacă cu preotul la pădure şi acolo se adună crengi, care se aduc la biserică, iar după slujbă aceste crenguţe se aruncă în focul care se ridică lângă biserică”, spune Ivan, fiul cel mare al familiei Marinovici, student la Craiova.
În prima zi de Crăciun de pe masă nu lipseşte friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradiţională pentru aceste sărbători este „cesnica”, care un bănuţ în el.
„În fiecare an în cele aproximativ 70 de sate din zona Negotin şi Kladovo se sărbătoreşte Crăciunul după calendarul Iulian. Se poate vedea că nu este nicio diferenţă între modul cum românii de peste Dunăre se pregătesc pentru această sărbătoare şi românii de aici din zona Serbiei de Răsărit din Valea Timocului. Lumea merge la biserică, gospodinele pregătesc bucatele pentru masa de Crăciun. Astăzi, lumea se aşează la masă bogată cu bucatele cele mai bune”, spune i preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea" din Kladovo, Tihan Matasarevici.
Citeşte şi:
Povestea lui Tihan Matasarevici, bărbatul care luptă pentru drepturile românilor din Serbia
La Kladovo (Serbia) a fost inaugurat Centrul Cultural Românesc