Povestea lui Tihan Matasarevici, bărbatul care luptă pentru drepturile românilor din Serbia
0Tihan Matasarevici a contribuit decisiv, în anii 2012 şi 2013, la capacitarea părinţilor pentru înscrierea copiilor la cursurile de limba română, în Serbia. A reuşit să aducă la cursuri aproape 300 de copii, cel mai mare număr din toate regiunile Văii Timocului.
Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea" din Kladovo, condusă de Tihan Matasarevici, este prima de acest fel care a aplicat pentru introducerea cursurilor de limba română în şcolile din zonele în care populaţia românească este majoritară în Valea Timocului. Comuna Kladovo are în componenţa sa 22 de sate, locuite în proporţie de peste 80 la sută de etnici români, aşa zişi vlahi. În ultimii doi ani, în această zonă Matasarevici a reuşit să impulsioneze o serie de activităţi menite să conştientizeze afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor.
Imediat după luna martie 2012, când România a dat primul semnal Serbiei că îi va condiţiona aderarea la UE de respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Timoc, Matasarevici a cerut conducerilor şcolilor de pe raza comunei Kladovo să îi înregistreze listele semnate de părinţii copiilor care doreau introducerea limbii române în şcoli. „Este foarte greu ca după atâta vreme în care nu au existat şcoli în limba română, slujbe religioase în limba română şi alte posibilităţi de afirmare a drepturilor noastre ca minoritate, să înregistrăm progrese majore în acest sens”, spune Tihan Matasarevici.
După peste două secole de asimilare cruntă a populaţiei româneşti din Valea Timocului, unde după toate statisticile trăiesc peste 300.000 de români, situaţia a fost şi rămâne delicată, iar nedreptatea existenţei formulei un popor – două minorităţi persistă încă.
„În ceea ce mă priveşte, vă pot spune, cu mâna pe inimă, că în zona Kladovo, s-au făcut paşi importanţi către normalitate. Pentru mine, ca de altfel pentru toţi românii din Timoc, momentul 2 martie 2012 a fost unul de cotitură, unul istoric şi plin de semnificaţie. Am înţeles perfect la acea vreme că dacă ţara noastră mamă a condiţionat începerea procesului de aderare la Uniunea Europeană a Serbiei de respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului, noi, liderii comunităţii trebuie să înţelegem că este momentul să ne implicăm mai profund în cererea drepturilor noastre şi în monitorizarea aplicării acestora”, mai spune Tihan Matasarevici.
Liderul comunităţii româneşti din Kladovo a înţeles perfect şi faptul că trebuie să caute în legislaţia ţării în care trăieşte, Serbia, prevederile referitoare la mecanismul de implementare a respectării drepturilor minorităţilor şi să ceară aplicarea acestora.
„Am descoperit în anul 2012, chiar dacă intuiam acest lucru de mai multă vreme, că avem legi care să ne permită să învăţăm limba română în şcoli, să ne afirmăm identitatea şi să ne cerem drepturile de minoritate, însă acestea nu au fost aplicate şi din cauză că nimeni nu a cerut imperativ acest lucru”, povesteşte Matasarevici.
Chiar dacă la acea vreme implementarea învăţământului în limba maternă părea doar un vis frumos, dar greu de realizat, Tihan Matasarevici a reuşit să obţină toate aprobările necesare pentru un număr de circa 155 de copii. Nu i-a fost deloc uşor, deoarece a trebuit să alerge prin toate satele comunei, pe cheltuiala sa, să vorbească cu părinţii, să îi determine să îşi învingă toate temerile şi frustrările şi să semneze acele tabele. Visul de aproape două secole al românilor timoceni, de a-şi trimite copiii la şcolile de stat din Serbia pentru a învăţa limba română, limba lor maternă, a prins contur în luna noiembrie 2013.
Membru în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia
Cea mai mare realizare a lui este, însă, faptul că anul acesta a reuşit să fie ales membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia, organism dedicat minorităţii româneşti din Serbia. De fapt momentul este unul istoric, deoarece este pentru prima oară când în acest Consiliu, cu sediul la Novi Sad în care intrau prin excelenţă doar românii din Voivodina, au intrat şi doi români din Valea Timocului: Tihan Matasarevici şi Boian Bărbuţă. Cei doi au candidat pe lista propusă de Iniţiativa Românilor din Serbia.
A pus bazele unui centru cultural românesc
Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea" din Kladovo, condusă de Tihan Matasarevici, a pus bazele anul acesta la Kladovo unui centru cultural românesc unde funcţionează o bibliotecă de carte românească pentru copii şi se organizează cursuri de limba română cu elemente de cultură naţională. Este un proiect finanţat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP).
„Sensul unui centru cum este acesta de la Kladovo este acela de a aduna şi domnul Matasarevici deşi nu mai este la prima tinereţe, dar e mai tânăr în suflet decât mulţi alţi lideri tineri a reuşit să-i strângă pe români cu înţelepciune, cu tact, cu toleranţă şi să îşi vadă de mersul lui. Mersul lui acela de a-i aduna pe români şi de a promova ideea corectă că noi suntem aici români în Serbia şi nu suntem altceva decât sunt românii din Mehedinţi sau din Dolj”, a declarat la inaugurarea centrului Radu Cosma din partea Departamentulului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, eveniment care a avut loc în data de 3 decembrie a.c..
“Copiii, dar şi părinţii lor, aveau nevoie de o bibliotecă de carte românească, în care să fie educaţi în spiritul culturii şi tradiţiilor poporului român şi în care să efectueze cursuri suplimentare de limba română cu elemente de cultură românească. Doar pregătindu-se temeinic şi descoperind cultura impresionantă a mândrului şi neînfricatului popor român, aceşti copii vor ajunge într-o zi să nu se mai scindeze în români şi vlahi şi să fie românii adevăraţi de mâine", spune Tihan Matasarevici.
Practic, în Serbia, copiii înscrişi la cursurile de limba română studiază pe baza unor manuale aprobate de Ministerul Educaţiei din Serbia şi potrivit legii nu au voie să utilizeze în şcoli şi la cursuri alte tipuri de manuale auxiliare. Pe de altă parte, este foarte greu ca aceşti copii să îşi însuşească, pe lângă alfabetul limbii române şi scrierea cuvintelor, cu noţiuni sumare de gramatică, elementele de cultură naţională românească, prinse în programa şcolară dedicată lor.
Citeşte şi:
La Kladovo (Serbia) a fost inaugurat Centrul Cultural Românesc
Donaţie de carte pentru românii din Kladovo din partea Bibliotecii Judeţene Craiova
Se încarcă comentariile...
