Tradiţia înroşirii ouălor cu foi de ceapă, la mănăstirea Timişeni. „Am făcut şi cu vopsea, dar intra în albuş” FOTO
0
La mănăstirea Timişeni de la Şag vopsitul ouălor de Paşte e o veche tradiţie. În Vinerea Mare, măicuţele înroşesc ouă folosind metoda populară, naturală, cu coji de ceapă roşie.
Mănăstirea Timişeni de la Şag se află la doisprezece kilometri de Timişoara. Este ctitorită în 1944 de mitropolitul Vasile Lăzărescu, iar în 1959, prin Decretul 410, mănăstirea a fost desfiinţată., fiind preluată de ocolul silvic şi destinată spre locuire muncitorilor. Prin stăruinţa mitropolitului Nicolae Corneanu, mănăstirea a fost reînfiinţată în anul 1968. Biserica cea veche a fost construită între 1968 şi 1972, însă după Revoluţie a devenit prea mică.
A devenit, în ultimul deceniu, un loc preferat al timişorenilor pentru slujba din noaptea de Înviere. Astăzi, însă, în Vinerea Mare, aici măicuţele vopsesc ouă. Anul acesta vor avea în jur de 700 de ouă roşii de dat pelerinilor de paşti.
„Aici s-a păstrat o tradiţie de mai mulţi ani, vopsirea ouălor de roşii, în Vinerea Mare, nu în Joia Mare. Fiindcă avem o cantitate mai mare de ouă, astăzi fiind sărbătoare, nu se mai face nimic decât vopsirea ouălor. Semnificaţia ouălor roşii este de atunci de când a fost răstâgnit Domnul Isus Hristos şi a fost străpuns în coastă, de unde a curs sânge şi apă. Se spune că Sfântul Ioan, fiind la cruce, a strâns într-un vas sângele scurs. A doua variantă ar fi cea legată de Maria Magdalena, care a înroşit un coş de ouă şi l-a dus în cinstea lui Pilat, pentru a cere trupul lui Isus Hristos de pe cruce”, a declarat maica stareţă Casiana.
„Înainte am făcut şi cu vopsea, dar ne-am dat seama că vopseaua intră în albuş”
În timpul înroşirii ouălor, maicile intonează imnuri şi pricesne iar la mănăstirea Timişeni, tradiţia cere ca ouăle, din gospodăria proprie, să fie vopsite prin metoda naturală, folosind coji de ceapă roşie.
“Procesul de vopsire a ouălor este unul natural. În primă fază se degresează ouăle, vine spălatul lor, după care se fierb cojile de ceapă şi apoi le înroşim cu această zeamă. Înainte am făcut şi cu vopsea, dar ne-am dat seama că vopseaua intră în albuş. De câţiva ani facem numai natural”, a mai spus maica stareţă Casiana.
“Spălăm ouăle prima dată. După aceea le punem într-un tifon, legăm tifonul cruciş, prindem cu o lingură de lemn. Apoi, le punem într-o oală cu apă clocotită în care se află frunzele de ceapă strânse din timp. Procedura durează zece minute. Ne uităm pe ceas. Apoi le scoatem din apa fierbinte, le punem pe masă şi le ştergem cu ulei, urând ca în final să le punem în cofraje”, a completat maica Xenia.
Slujba Învierii Domnului de la Mănăstirea de la Şag va începe la ora 23.30. La miezul nopţii credincioşii iau lumina, înconjoară biserica, apoi rămân până spre zori la Sfânta Liturghie de Înviere.
Fotografii Ştefan Both
Vă mai recomandăm să citiţi:
Tradiţia înroşirii ouălor la Mănăstirea Şag, amânată din cauza pandemiei. Porţi deschise de Înviere
Se încarcă comentariile...
