Secretul automatului de şah: cea mai mare şmecherie din istoria tehnologiei. Ungurul care a inventat aparatul de şah care l-a bătut şi pe Napoleon

Secretul automatului de şah: cea mai mare şmecherie din istoria tehnologiei. Ungurul care a inventat aparatul de şah care l-a bătut şi pe Napoleon

"Turcul" lui Kempelen

Automatul de şah denumit „Turcul”, considerat una dintre cele mai mari invenţii ale secolului al XVIII-lea, a fost realizat la Timişoara, de Wolfgang (Farkas) Kempelen.

Wolfgang (Farkas) Kempelen era un baron ungur născut pe 23 ianuaririe 1734, la Presburg (astăzi Bratislava). Devine jurist la Curtea Regală Ungară din Presburg, iar în anul 1757 este promovat secretar al Curţii de la Viena la admnistraţia respectivă. În 1765, este numit de către împărăteasa Maria Terezia însărcinat pentru Banat. 
 
Kempelen se mută la Timişoara, pentru a putea supraveghea cea de a doua etapă a colonizărilor din Banat. În cei cinci ani petrecuţi de Kempelen la Timişoara, în regiune au fost colonizaţi peste 40.000 de oameni, ţărani din Suebia, Bavaria, Hessen, Thuringhia, Luxemburg, Lotharinghia, Alsacia sau Palatinat.
 
Kempelen s-a ocupat de înfiinţarea primelor fabrici de mătase, s-a implicat efectiv realizarea unor sate noi. 
 
În urma unei întrevederi cu Maria Terezia, la Viena, Kempelen promite împărătesei că o va impresiona cu o invenţie inedită. Iniţial, avea de gând să realizeze o maşinărie vorbitoare (pe care o va realiza, dar mult mai târziu), însă pentru că are doar şase luni la dispoziţie, se gândeşte să realizeze un automat care joacă şah.
 

Premieră pentru Timişoara

 
Astăzi ne putem imagina foarte simplu un meci de şah cu un computer. La acea vreme, lucrările erau mai complicate. Kempelen a reuşit însă să realizeze minunea. Ca atare, se poate spune că una dintre marile premiere mondiale, automatul de jucat şah, a fost inventat la Timişoara, ca atare este o altă premieră cu care capitala Banatului se poate mândri. Povestea este prea puţin cunoscută la noi. Ioan Haţegan este singurul istoric care a cercetat povestea lui Kempelen. A vizitat chiar şi muzeul de la Budapesta care poartă numele lui Kempelen. 

„Kempelen era un înalt funcţionar al Banatului. A fost unul dintre oamenii care au supravegheat colonizările din timpul Mariei Terezia. El a călătorit mult prin tot Banatul şi a scris reportaje, care au fost publicate în Pressburger Zeitung. Am citit multe dintre scrierile lui. Era un om foarte respectat în zonă, datorită cinstei sale, incoruptibilităţii şi hotărârilor cumpătate. S-a opus omorârii bandiţilor care îi atacau din munţii Carpaţi”, a spus Ioan Heţagan. 


 
Între timp, Kempelen s-a instruit în domniile mecanii şi hidraulicii, devenind un adevărat inventantor. Ioan Haţegan susţine invenţia lui Kempelen trebuie să fie inclusă pe lista premierelor Timişorene.
 
Aparatul de şah al lui Kempelen a fost o invenţie incredibilă pentru acele vremuri. O replică a «Turcului», aşa cum era cunoscut aparatul, se găseşte şi astăzi la Muzeul Kempelen din Budapesta. Kempelen a mai avut şi alte invenţii, dar aceasta este cea mai faimoasă. Eu spun că automatul a fost realizat la Timişoara, în Palatul Baroc, actualul Muzeu de Arte. Atunci era Palat Guvernamental, sediul Cancelariei”, a mai declarat Ioan Haţegan.
 

Un pitic ascuns în automat

 
Maşina de şah „Turcul” a fost realizată în decurs de şase luni şi a fost prezentată la Viena, în faţa împărătesei Maria Terezia, în anul 1769. A uimit pe toată lumea. Te puteai aşeza să joci şah cu „Turcul", iar dacă nu erai foarte bun, aveai toate şansele să pierzi. Partea interesantă este că aparatul de şah avea o şmecherie, un truc, un mare fals. În interiorul ei, pe lângă complexul mecanism de roţi dinţate – care avea rolul să pună în mişcare braţele unui manechin îmbrăcat ca un turc. 

 
În realitate, în interiorul maşinii a fost ascuns un pitic, un foarte bun jucător de şah, pe care Kempelen l-a găsit pe străzile din Italia, pe când lua banii tuturor la şah. Piticul a fost ascuns atât de bine încât să nu poată fi descoperit de cei care doreau să arunce un ochi pe mecanism, cu atât mai puţin de cei cu care juca ori de spectatori.

Practic, cei care jucau şah o făceau cu acest manechin, care îşi mişca braţele când muta piesele de pe tabla de şah. Multă lumea credea că e ceva în neregulă şi că există un om ascuns în maşinărie, eu existat mulţi sceptici, oameni de ştiinţă ai acelor vremuri. Dar nu s-a descoperit nicio neregulă, pentru că aşa a fost gândit aparatul ca întreg mecanismul să fie arătat publicului. Se deschideau toate uşile automatului. Piticul avea însă un lăcaş special, ca un sertar. Când se deschideau uşile, el era culcat acolo”, a mai declarat Ioan Haţegan.
 

Falsul descoperit la 20 de ani la moartea lui Kempelen

 
Descoperirea falsului, de abia după 20 de ani de la moartea lui Kempelen, nu a scăzut cu nimic din inovaţia de atunci a baronului ungur.  Kempelen a realizat veritabile turnee prin Europa cu aparatul său de şah, a fost o prezenţă obişnuită în ziarele de atunci. Printre cei care au fost învinşi de automat s-au numărat Napoleon şi Benjamin Franklin.
 
„Turcul” a trăit mai mult decât realizatorul ei. Aparatul a fost vândut, piticul jucător de şah a putut fi înlocuit, astfel că noul proprietar a menţinut secretul şi a realizat turnee chiar şi în America. În 1854, automatul a fost distrus într-un incendiu, la Philadephia. 

 
Kempelen a fost şi scriitor, constructor (a proiectat primul teatru din Budapesta – Varszinhaz, în 1763), inginer (a amenajat fântânile de la Schönbrunn). A inventat şi o maşină de scris pentru nevăzători, un aparat care vorbeşte (astăzi se află în Muzeul de la Berlin), cât şi o maşină care funcţiona pe bază de aburi. A murit însă în sărăcie, în anul 1804.
 
Secretul a fost dezvăluit de abia în anul 1857, într-un articol apărut în revista „The Chess Monthly”.
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: