Peste un milion de români întorşi din diasporă pot rezolva problema deficitului forţei de muncă. Se poate oare baza pe ei România?

Prima conferinţă „Pactul pentru muncă” din acest an, iniţiat de Confederaţia Naţionala pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) alături de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, a avut loc la Timişoara.

„Pactul pentru muncă” este un proiect iniţiat în 2019 de Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) alături de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, ce are menirea de a găsi soluţii şi strategii viabile, care pe termen lung să contribuie la echilibrarea pieţei forţei de muncă în România şi crearea unui cadru legislativ necesar pentru o evoluţie pozitivă a pieţei muncii.
 

Antreprenorii şi-au dat mâna cu reprezentanţii administraţiei publice centrale şi locale, cu manageri de top, specialişti în fiscalitate, patronate, confederaţii, iar “„Pactul pentru muncă” continuă şi în acest an cu o serie de trei evenimente, găzduite de Timişoara, Braşov (pe 23 iunie) şi Constanţa (pe 7 iulie), în cadrul cărora se caută soluţii viabile, adaptate la situaţia actuală a pieţei forţei de muncă din România.

,,Ne-am dorit ca dezbaterile din cadrul conferinţelor Pactului pentru Muncă să acopere un teritoriu cât mai larg al României, să implice reprezentanţi ai autorităţilor locale şi antreprenori din zone cât mai mari şi mai diverse, pentru că Reconstrucţia României porneşte din iniţiative private susţinute de sectorul public. Am ales ca evenimentele să aibă loc în şase din cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării: Regiunea de Dezvoltare Nord – Est (Iaşi), Sud – Est (Constanţa), Vest (Timişoara), Nord Vest (Cluj Napoca), Centru (Braşov) şi Bucureşti – Ilfov, în plus, oraşele ce găzduiesc aceste conferinţe fiind şi mari centre universitare. Corelarea necesităţilor de pe piaţa muncii cu sistemul educaţional reprezintă un prim pas pentru a avea o strategie coerentă a forţei de muncă pe termen mediu şi lung, care să stabilească un set comun de obiective pentru politica de ocupare a forţei de muncă şi, în final, pentru creşterea calităţii vieţii în România”, a declarat Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

În urma dezbaterilor urmează să fie pus la punct un memorandum, care va fi înaintat Guvernului României. Acesta va include principalele soluţii identificate de mediul antreprenorial pentru o piaţă a muncii flexibilă, eficientă şi competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum şi asupra nivelului de trai al românilor.

"Nu mai vorbim de un deficit, ci de un excedent al forţei de muncă"

Este foarte important ca economia să repornească după pandemia de coronavirus şi oamenii să se adapteze noilor condiţii.

„A fost nevoie de o strategie viabilă pe termen mediu şi lung a deficitului forţei de muncă. Iată că pandemia a avut un impact semnificativ asupra forţei de muncă. Vorbim de scăderi de PIB în majoritatea statelor lumii, creşteri a şomajului etc. La începutul anului, deficitul forţei de muncă în România era estimat la peste un milion de persoane. Cele mai recente studii arată că o treime din companiile din România sunt în risc de faliment, 70 la sută dintre angajaţi au fost în inactivitate, având un impact negativ asupra PIB-ului, de 6%. Am plecat de la un şomaj de 2,5% şi am ajuns la 7-8%. Vorbim de peste un milion de persoane. Anul trecut, Cristian Chiriac spunea că trebuie să luăm măsuri pentru a diminua deficitul forţei de muncă, pentru a nu risca în următorii zece ani un declin al pieţei. Iată că această criză a accelerat acest termen. Nu mai vorbim de un deficit, ci de un excedent al forţei de muncă, pentru că multe companii şi-au închis activitatea, dar şi datorită faptului că peste un milion de români s-au întors din diaspora. S-au întors pentru că au rămas fără locuri de muncă. Întrebarea care se pune este dacă după ce se elimină toate restricţiile, aceste persoane vor rămâne în România? Sunt capabile şi dornice să acopere deficitul de forţă de muncă? Iată că vorbim de un excedent de forţă de muncă, creat artificial şi care e pus sub semnul întrebării. Piaţa forţei de muncă din România are nevoie de echilibru”, a spus Nicoleta Munteanu, manager Euro Insol. 
 

„După această perioadă am asistat la o accelerare a digitalizării, ceea ce este extraordinar. Marea majoritate a antreprenorilor au ţinut şedinţele online, iar din toată ecuaţia asta, se pare că telemunca este favorita antreprenorilor. Peste 500.000 de persoane lucrează de acasă”, a mai adăugat Nicoleta Munteanu.

"De-a lungul anilor, cei care ne-au guvernat, nu au făcut-o foarte bine"

Dănuţ Groza, primarul din Sânicolau Mare a vorbit despre situaţia celui mai vestic oraş din România. 

„Sunt zone în România care nu au locuri de muncă şi este dificil pentru cetăţeni să îşi găsească de lucru. De cealaltă parte, sunt zonele din România unde există locuri de muncă, dar şi un deficit al forţei de muncă. Este şi cazul nostru, vestul României, dar şi al oraşului Sânicolau Mare. A fost denumită o lungă perioadă de timp <Oraşul fără şomeri>. De-a lungul anilor, cei care ne-au guvernat, nu au făcut-o foarte bine. De la Guvern şi Parlament vin actele normative care reglementează tot ce ţine de acest subiect. Ar trebui ca toate partidele din România să poată să stabilească câteva teme de interes naţional, să se stabilească un set de măsuri şi indiferent cine guvernează acele reguli de joc să fie respectate. Altfel, niciodată nu ştii ce se va întâmpla anul viitor, ce acte normative vor apărea”, a spus Dănuţ Groza, primarul oraşului Sânnicolau Mare.
 

“La Sânicolau Mare există un liceu tehnologic. În urmă cu zece ani, o doamnă ministru al educaţiei, a transformat şcoalile tehnologice în licee teoretice. A fost un dezastru. În loc să meargă pe acele şcoli profesionale, au mers pe liceu teoretic, aşa că am avut exemple cu promovabilitate la bacalaureat aproape de zero. Paradoxal, după zece ani de zile, aceeaşi doamnă ministru vină să modifice din nou, din licee teoretice în şcoli profesonale. Au fost zece ani pierduţi, fără absolut nicio consecinţă. Ai luat o decizie proastă la nivel naţional, au trecut zece ani, încerci să corectezi, fără să te tragă nimeni de mânecă”, a mai adăugat Dănuţ Groza. 
 

“În urmă cu şapte-opt ani de zile, am avut o iniţiativă de a aduce muncitori din Serbia. Nu am reuşit acest lucru, pentru că nu a interesat pe nimeni la vremea respectivă, să adoptăm nişte acte normative astfel încât să putem face acest lucru. Ca şi consecinţă, cele două mari firme din Sânicolau Mare şi-au deschis fabrici în Serbia. Am pierdut acele impozite şi taxe pe clădirile noi, făcute în România, pe de altă parte s-au pierdut acele locuri de muncă pe care le-am fi putut avea, iar impozitel şi taxele să fie la bugetul naţional şi local”, a completat Groza. 

La evenimentul de la Timişoara au participat Cristina Chiriac - preşedinte CONAF, Franck Neel - preşedinte FPPG şi membru în boardul Concordia, Dragoş Preda - secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Marilen Pirtea – rector al Universităţii de Vest din Timişoara, Dănuţ Groza – primar al oraşului Sânnicolau Mare, Horia Grigorescu - director general al Companiei Naţionale “Poşta Română“,  Ioana Haţegan - managing partner la Hategan Attorneys, Călin Ilie - preşedinte al Federaţiei Industriei Hoteliere din România – FIHR şi membru în board-ul Concordia, Emanuel Picu - preşedinte ANOFM, Cristian Secoşan - director general Siemens România şi Republica Moldova, Christian von Albrichsfeld - director general Continental România şi Republica Moldova, Elisabeta Moraru - director general Google România, Mihai Mareş – delegat permanent al adimistratorului Zoppas Industries România, Dragoş Damian - director general Terapia Cluj, Nicoleta Munteanu - managing partner Euro Insol SPRL şi Silvia Terziu – reprezentant CONAF pe judeţul Timiş. Conferinţa va fi moderată de către Adrian Măniuţiu, fondatorul EM360.
 

Din cauza restricţiilor provocate de pandemia de COVID-19, dezbaterea de la Sala Vieneză a fost transmisă live pe Youtube Facebook.