Muncitorii din Vietnam şi Sri Lanka sunt aşteptaţi cu braţele deschise în România. Tot ce trebuie să ştie patronii care vor să aducă cetăţeni din Asia de Sud-Est

Muncitorii din Vietnam şi Sri Lanka sunt aşteptaţi cu braţele deschise în România. Tot ce trebuie să ştie patronii care vor să aducă cetăţeni din Asia de Sud-Est

Muncitori din Vietnam

Aproape cinci milioane de români sunt plecaţi la muncă în străinătate. Cifra reprezintă jumătate din forţa activă de muncă pe care o deţine România. Angajatorii români, pur şi simplu nu mai au cu cine să lucreze.

Ştiri pe aceeaşi temă

România trăieşte astăzi o criză a forţei de muncă fără precedent. Se află pe o piaţă unică europeană, în competiţie cu ţările din vest. Toate ţările din UE pot angaja cetăţeni din spaţiul comunitar. România nu are însă forţa să concureze cu ţările occidentale, nu poate să ofere salarii şi condiţii la nivelul de acolo. Aşa se face că aproape cinci milioane de români sunt plecaţi la muncă în străinătate. Cifra reprezintă jumătate din forţa activă de muncă pe care o deţine România. 

Angajatorii români, pur şi simplu nu mai au cu cine să lucreze. Singura soluţie este îndreptarea spre forţa de muncă din ţări mai slab dezvoltate. Forţa de muncă din Asia este una din soluţiile viabile. 
 
Angajatorii din judeţul Timiş au putut afla, în cadrul unui eveniment organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, cum pot aduce muncitori din Vietnam şi Sri Lanka.
 
Firma World Wide Work, specializată în recrutarea de forţă de muncă din Asia de Sud-Est, vine cu soluţii complete privind importul de forţă de muncă din aceste ţări.
 
„Chiar dacă cifra şochează, România are la ora asta un deficit de forţă de muncă de aproape două milioane de oameni. Putem să umplem acest deficit cu forţă de muncă asiatică. Nu facem ceva nou. Toate ţările dezvoltate au făcut acest lucru, dar cu decenii în urmă. Din păcate, România nu are o istorie în importul forţei de muncă. Nu am avut colonii. Toate ţările occidentale lucrează cu alte popoare de zeci de ani. Uitându-ne pe harta lumii, din punct de vedere al pachetului de salariu pe care-l putem oferi, nu putem ajunge în foarte multe locuri. Noi propunem Vietnam şi Sri Lanka”, a declarat Mihai Tararache, director general World Wide Work Company, dar şi preşedintele Centrului Bilateral de Afaceri România-Vietnam.
 

 
Vietnam şi Sri Lanka
 
Vietnam are o populaţie de aproape 100 de milioane de locuitori, din care 54 de milioane reprezintă forţă de muncă activă. Fosta ţară comunistă are foarte multe şcoli tehnologice, profesionale, unde au fost pregătiţi cetăţenii. 
 
Sri Lanka este o ţară mai mică, are de 23 de milioane de locuitori, din care nouă milioane este forţă de muncă activă. Fostă colonie britanică, are avantajul că cetăţenii cunosc bine limba engleză. Astfel că se încadrează foarte bine în indrustia ospitalieră. 
 
„China şi Filipine au ridicat deja pretenţiile. Malaezia şi Indonezia sunt deja salarii de 400 de dolari, nu are rost să plece, Thailanda este vizitată anual de 30 de milioane de turişti, ei aduc forţă de muncă din zonă. În Nepal şi Bangladeş nu avem nici ambasade. Vietnam şi Sri Lanka au populaţie numeroasă, majoritatea populaţie este tânără, au forţă de muncă activă, iar astăzi, nu ştiu cum o să fie peste cinci ani, oferta noastră salarială satisface pretenţiile lor”, a mai spus Mihai Tararache.
 
 
Ce trebuie să facă angajatorul să angajeze un asiatic
 
Mihai Tararache a prezentat şi aspectele referitoare la procesul de recrutare, organizarea selecţiei, întocmirea documentaţiei, obţinerea avizului de muncă şi alte formalităţi specifice care vizează aducerea în România a lucrătorilor din Vietnam şi Sri Lanka.  
 
De la solicitarea angajatorului, până la intrarea în „pâine” a muncitorului din Asia poate să treacă între două şi trei luni.  
 
„Totul începe cu solicitarea angajatorului, care să zicem că are nevoie de dulgheri. Noi iniţiem procesul de recrutare de dulgheri în ţara de origine. În funcţie de numărul de oameni solicitaţi poate să dureze între 10,14 sau 20 de zile. Se organizează apoi selecţia, directorul companiei poate face interviul direct prin Skype. Apoi vine avizarea documentaţiei candidatului, care trebuie să aducă diplome, cazier etc. Mai trec 14 zile. Apoi se vine în România, noi depunem dosarul la Inspectoratul General pentru Imigrări. Dacă totul e în regulă IGI eliberează avizul de muncă, în maxim 30 de zile, după care se obţine de la ambasada noastră viza de lungă şedere. De abia după acest proces cetăţeanul străin poate să vină în România şi să semneze contractul individual de muncă. De aici se comportă ca orice cetăţean român”, a explicat Mihai Tararache.

 
În acest moment lucrează deja aproximativ 6.000 de persoane din Vietnam şi în jur de o mie din Sri Lanka. 
 
„Vietnamezii lucrează preponderent în zona de construcţii. Cei din Sri Lanka au început să vine la sfârşitul anului trecut şi lucrează în în manufactură şi industria hotelieră”, a mai spus Tararache. 
 
Ce spune legea din România
 
Cetăţenii din afara spaţiului Uniunii Europene pot veni să lucreze în România ca urmare a unor modificări legislative. 
 
„Până anul trecut era acea prevedere în lege că cetăţeanul străin trebuie să vină pe salariul mediu pe economie. Era o lege veche de 15 ani, pentru protecţia angajaţilor, doar că acum nu mai aveam pe cine să prozejăm. La finalul anului trecut s-a eliminat această prevedere aşa că acum firmele mai mici îşi pot permite să plătească salarii”, a adăugat Tararache. 
 
Conform legii, angajatorul trebuie să acorde angajatorului spaţii de cazare, condiţii civilizate, trebuie să primească bonuri de masă. De asemenea, angajatorul trebuie să-i plătească bilete de avion atât la venire, cât şi la finalul contractului.
 
 
Oferta celor de la WWW Company
 
World Wide Work Company poate asigura categorii de muncitori din diverse domenii, printre care: construcţii (zidar, tencuitor, zugrav, instalator, sudor, dulgher, electrician, maistru, fierar betonist, lucrător în construcţii); hotelier şi ospitalitate (recepţioner, ospătar, personal curăţenie, menajeră, asistent medical, bucătar, cameristă); servicii (paznic, cosmetician, bonă, bucătar, şofer, mecanic); industrie / comerţ (muncitor calificat, semi-calificat, necalificat).
 
 
IGI Timiş a eliberat peste 700 de dosare în 2018
 
Solicitările angajatorilor pentru adeverinţele dosarul pentru IGI Timiş s-au triplat în 2018. 
 
„Acest fenomen de import de forţă de muncă este în ascensiune, avem o sigură rugăminte angajatorilor. Să încerce să îi pună în legalitate în cetăţenii străini de la intrarea în România. Vrem să evităm depistarea cetăţenilor străini în situaţii ilegale şi munca fără forme legale. În 2016, la IGI Timiş s-a solicitat eliberarea a 130 de avize de muncă, în 2017 în jur de 250, iar în 2018 a crescut cu 196 la sută, adică s-au eliberat 717 avize. În cel mai scurt timp să îi pună în legalitae pe aceşti străini”, a spus Alexandru Buzărin, subinspector la Servicu pentru Imigrări al Judeţului Timiş. 

 
Cifre alarmante în Timiş
 
Rata şomajul în judeţul timiş nu a fost niciodată atât de mică (0,68 la sută) şi produce un dezechilibru major pe piaţa forţei de muncă.
 
„Piaţa muncii a judeţului Timiş necesită această forţă de muncă din Asia. Noi ne confruntăm lunar cu un deficit mare de forţă de muncă, pentru că trebuie înlocuiţi cei care pleacă. Din statisticile noastre, lunar pleacă, în medie, 13.000 de lucrători de pe piaţa muncii a judeţului. În jur de 6.000 se duc de la o firmă la alta, cam 800 pleacă în pensie şi 7.000 pleacă în străinătate sau rămâne acasă. Acest gol trebuie completat cu altă forţă de muncă”, a spus Pavel Kasai, inspector şef ITM Timiş.

 
Disponibilizaţii din Gorj şi Hunedoara preferă şomajul
 
Din datele oferite de AJOFM Timiş rezultă că în 2018, în judeţul Timiş erau disponibile 63.000 de locuri de muncă. Cifrele neoficiale sunt mult mai mari.
 
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş a mai organizat două evenimente speciale pentru atragerea forţei de muncă. Au fost vizaţi românii din alte regiuni.
 
Evenimentul din 2018 s-a soldat cu un semieşec. S-au vizat cei 2.700 de persoane disponibilizate din complexele energetice din Gorj şi Hunedoara. Doar în jur de 400 au fost interesaţi să vină la muncă în Banat, restul spunând că sunt mulţumiţi cu banii primiţi din şomaj. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: