FOTO Descoperire arheologică în Timişoara: analiza locului unde s-a aflat Poarta Vienei, cea mai importantă intrare în cetate

FOTO
Descoperire arheologică în Timişoara: analiza locului unde s-a aflat Poarta Vienei, cea mai importantă intrare în cetate

Poarta Vienei, cea mai importante intrare în Cetatea Timişoarei FOTO arhivă Valentin Luca

Lucrările de descărcare arheologică din sens-giratoriul din Piaţa Mărăşti, care va fi lărgit la trei benzi, au scos la iveală lucruri importante din istoria Timişoarei. Cea mai importantă descoperire făcută de arheologii de la Universitatea de Vest din Timişoara este locul în care s-a aflat poarta Vienei. Un arhitect propune refacarea porţii în sensul-giratoriu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cetatea Timişoarei, construită de austrieci în perioada 1732-1765, avea trei intrări. Poarta Vienei, din direcţia capitalei imperiului, poarta Petrovaradinului, din direcţia Belgrad – aflat în faţa clădirii Operei, şi poarta Transilvaniei, dinspre Ardeal – care era în dreptul hotelului Continental. 
 
Cea mai importantă poartă era, fără îndoială, poarta Vienei. Era cea mai pompoasă. Se afla în dreptul Cazarmei U (sau Cazarmei Vienei), din actualul sens-giratoriu din Piaţa Mărăşti.
 
Lucrările de descărcare arheologică din sens-giratoriu, care va fi lărgit la trei benzi, a oferit ocazia istoricilor şi arheologilor să caute locul exact în care s-a aflat poarta Vienei.

 
Aşa cum era de aşteptat, arheologii au dat de treptele de la intrarea în cetate, cât şi de încăperea soldaţilor care păzeau poarta.
 
„Au ieşit la lumină fragmente ale porţii şi o parte din zidurile şi construcţiile legate de poartă. Nu am găsit un plan topometric al acesteia, doar imagini, care arată că poarta avea o intrare pentru trecători şi alta pentru căruţe. Din imaginile care înfăţişează poarta Vienei se poate vedea că era cea mai mare din porţile cetăţii, singura care avea elemente decorative baroce”, a declarat, pentru Pressalert, Mariana Balaci, arheolog la Universitatea de Vest.

 
Defortificarea Timişoarei a început la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Poarta Vienei a fost prima care a fost desfiinţată.

 
Elemente din vechea poartă se află la castelul Huniazilor
 
Arhitectul Valentin Luca, autorul cărţii “Cetatea Timişoarei de azi”, care a avut ca teză de doctorat primul Tratat de Arhitectură Militară Bastionară din România, a făcut cercetări importante legate de porţile cetăţii.
 
“Se ştia de locul unde a fost poarta, s-au mai făcut săpături când s-au făcut blocurile turn şi sensul-giratoriu. Dar nu a interesat pe nimeni acest subiect. Poarta Vienei era cea mai importantă intrare în cetate, doar ducea la Viena. Aceasta a fost prima poartă desfinţată, prin anul 1909. Lateralele porţii au fost ornate cu două armuri, care au fost păstrate după demolare. Ele se află astăzi montate la intrarea în castelul Huniazilor”, a declarat Valentin Luca.


Plan poarta Vienei exterior


 Interiorul porţii Vienei
 
Propunere de refacere a porţii Vienei
 
Arhitectul timişorean vine cu o propunere interesantă pentru autorităţile locale, de a reconstrui poarta Vienei în sensul-giratoriu.
 
“Iniţial s-a dorit păstrarea porţilor, aşa cum s-a întâmplat la Ferrara sau la Verona. Acolo mai există şi astăzi porţile, chiar dacă zidurile au fost dărâmate. Dar nu e o problemă, se poate reconstrui uşor poarta. Nu este o idee nouă. A fost o propunere făcută de arhitectul Mihai Opriş încă din anii ’70, când lucra la Iprotim. În curtea castelului Huniazilor se mai păstrează lespezii originali de la poartă, dar şi alte elemente de decor. Soluţia nu solicită modificări urbanistice, se poate face uşor în sensul-giratoriu, nu deranjează circulaţia. Şi cred că ar arăta foarte bine”, a mai spus Vali Luca.  
 

 
Arheologii care au lucrat în sensul-giratoru de la Mărăşti au mai descoperit elemente ale zidului bastionar al cetăţii Timişoarei, ceea ce nu a mai reprezentat însă nicio surpriză. A fost descoperit şi un pavaj cu piatră cubică din secoulal XIX-lea. Au fost găsite şi urme din perioada otomană, fragmente ceramice şi pipe. 

 
Arheologii urmează să părăsească şantierul, contractul pe care îi aveau speciliştii de la Universitatea de Vest urmând să se încheie în aceste zile. Vestigiile urmează să fie conservate in situ, însă rămâne de văzut dacă propunerea arhitectului Valentin Luca se poate materializa. 

  

Vedere din 1899 cu cele trei poţi: 1.Vienei, 2.Transilvaniei, 3.Petrovaradinului
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: