FOTO Plimbări cu căruţele şi mic dejun tradiţional la Margina. Cum a pus autostrada pe hartă o zonă uitată de lume
0Comuna Margina, judeţul Timiş, are de curând propriul brand turistic: „Mic dejun la Margina“. S-a ajuns la acest rezultat după ani de muncă şi de colaborare între autorităţile locale, judeţene şi producătorii din zonă. Anul trecut, peste 2.000 de vizitatori au vizitat Marginea, un loc unde în urmă cu trei ani, sătenii nici nu visau să vadă picior de turist.
GALERIE FOTO
Din martie 2017, se poate circula pe autostradă de la frontiera cu Ungaria (de la Nădlac), spre Arad, Timişoara şi Lugoj, iar de acolo până în dreptul localităţii Margina, acolo unde se întrerupe drumul rapid. Margina este capăt de linie, cel puţin până la terminarea celorlalte tronsoane din A1, între Lugoj şi Deva.
Autostrada a însemnat mană cerească pentru cei din comuna Margina, formată din satele Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi, Margina (reşedinţa), Nemeşeşti, Sinteşti şi Zorani. Şi asta pentru că, până nu cu mult timp în urmă, Margina era chiar la…marginea dezvoltării, fiind una dintre cele mai sărace zone ale judeţul Timiş. Mare lucru nu se întâmpla acolo şi nimănui nu-i trecea prin cap să se oprească în localitate dacă nu avea rude acolo, darămite să facă turism.
Autostrada Vestului a schimbat însă perspectivele. După mai bine de doi ani, Margina a devenit un model de agroturism. După ce s-au trezit cu drumul modern „la poartă“, reprezentanţii Primăriei Margina s-au gândit că ar fi momentul să facă ceva să atragă turişti. S-a înfiinţat repede „Infocentrul Turistic Margina“ şi au cerut sprijin din partea Consiliului Judeţean, prin intermediul Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş.
Cursuri de promovare
Localnicii au fost învăţaţi cum să primească oaspeţi, cum să le ofere tot ce au mai bun, cum să-i facă să se simtă într-un loc special. Nu aveau ei prea multe monumente, nici cine ştie ce obiective turistice, dar aveau un mare avantaj: totul în zonă era rustic.
„Autostrada a fost de mare ajutor. Trei sferturi de oră faci de la Timişoara până aici, asta dacă mergi lejer. Mai mult durează traficul până ieşi din oraş. Noi avem lucruri simple, dar tradiţionale. Cu asta am şi cucerit lumea. Am fost cinstiţi de la început. Nu am încercat să improvizăm sau să facem ceva artificial. Ori că vine cineva anunţat, ori că vine neanunţat, tot aşa ne găseşte“, începe să ne povestească Damaris Sivu, de la Infocentrul Turistic de la Margina, unul din ghizi puşi la dispoziţie de primărie.
Trasee cu căruţele trase de cai
Zis şi făcut. O mână de oameni de la acest Infocentru Turistic, sprijiniţi de Asociaţia Pentru Promovarea Turismului în Timiş – care au mirosit din start potenţialul locului, s-au înhămat la un proiect pentru atragerea de turişti.
„Am pornit cu paşi mărunţi. Am chemat presa să vadă ce avem noi aici, apoi totul a mers din vorbă în vorbă. Au început să vină şcolile. Copiii s-au simţit bine, profesorii vorbesc între ei, aşa că automat au început să apară şi alţii. Turiştilor care ajungeau la Timişoara li s-a spus că există un loc aparte, unde pot să evadeze într-o excusie de câteva ore“, a mai spus Damaris Sivu.
Cei de la Margina puteau să ofere o plimbare cu căruţele trase de cai, în liniştea pădurii, puteau să-i invite pe oaspeţi la o masă tradiţională, cu mâncarea din gospodăria localnicilor, să-i ducă să vadă bisericile de lemn din Ţara Făgetului şi Muzeul Satului din Sinteşti. Era o excursie de o jumătate de zi. Au gândit un traseu cu căruţa pe o distanţa de aprimativ 18 kilometri (dus-întors), iar durata excursiei este de aproximativ cinci ore.
Nu înainte însă de a pleca la drum, la Infocentrul Turstic, oaspeţii erau serviţi cu un mic dejun tradiţional. Asta înseamnă jumere, slănină, cârnaţi afumaţi, cârnaţi, carne, unsoare pe pâine cu boia, ou fiert, miere de prună, lapte de vacă, brânză de vacă, caşcaval de vacă, brânză de oaie, brânză de capră, ceapă verde sau roşie, ridichi, pâine de casă, plăcinte cu mac sau nucă, dulceaţă şi răchie de prună.
„Totul ţine şi de sezon. Iarna, de exemplu, nu le putem pune ceapă verde. Am lucrat mereu doar cu produse pe care oamenii le-au avut în grădină sau în solaria la momentul respeciv“, a mai spus ghidul.
Damaris Sivu la Târgul de Turism de la Bucureşti
Peste 2.000 de turişti în doi ani
Nimeni nu se gândea atunci că acest mic dejun va deveni brandul turistic al zonei. Dar iată că „Mic dejun la Margina“ a devenit un simbol, a fost înregistrat la OSIM, iar producătorii locali sunt invitaţi să îşi vândă marfa sub acest brand.
În doi ani, peste 2.000 de turişti au ajuns să trăiască o experienţă inedită la Margina.
„De la 25 de turişti, câţi aveam iniţial în această perioadă, am ajuns, anul trecut, la peste 2.000 de turişti care ne-au vizitat comuna. Credem că este o mare reuşită şi consider că experienţa de la Margina poate fi extinsă şi la alte comune“, a spus Ionel Costa, primarul din Margina.
Luna aprilie a bătut deja toare recordurile, iar pentru mai se pare că vor veni şi mai mulţi turişti.
„Până în data de 19 aprilie, am calculat 467 de persoane. A prilie este şi cea mai bună lună de până acum. Au venit atât adulţi, cât şi copii. Atât români, cât şi străini. Este cel mai mare număr de turişti într-o lună. Dar luna mai se arată şi mai bună, iar deja am emoţii că nu vom face faţă. Mulţi dintre din ţări străine precum Turcia, Italia, Portugalia, Polonia, Grecia, Germania, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii sau chiar din Mongolia. Normal că le place. Nu găsesc aşa ceva la ei“, a mai afirmat Damaris Sivu.
O problemă nerezolvată a rămas lipsa unei pensiuni la Margina. „Din păcate, nu avem o pensiune în comună, iar turiştii sunt nevoiţi să meargă să se cazeze la Făget şi Tomeşti. Este bine să ai o pensiune în zonă, unde rămână o noapte sau două la noi“, a afirmat Ionel Costa.
Primăria a eliberat două autorizaţii de urbanism pentru pensiuni, astfel că sunt promisiuni că pe teritoriul comunei vor apărea şi locuri de cazare.
Eticheta cu „Mic dejun la Margina“ pe produse
„Mic dejun la Margina“ nu este doar sloganul prin care sunt ademenţi turiştii, ci adună în jurul său producării locali, care îşi pot branduii astfel produsele.
„Iată că acum avem un brand. Am început demersurile încă de anul trecut. Producătorii locali îşi pot pune etichetele pe produsele lor, au înţeles ideea noastră şi au început să colaboreze. Dacă nu are unul ceva, îl sună pe vecin. Şi aşa mai departe. Suntem deschişi la colaborare şi cu alţii. Cei care au venit alături de noi au avut rezultate foarte bune. Sunt mulţumiţi“, a spus Damaris Sivu.
Momentan sunt şase producători care au făcut echipă cu Infocentrul Turistic, sub sigla brandului „Mic dejun la Margina“.
„Imaginea simbol pentru brandul nostru a fost aleasă folosind, pe de o parte, elemente imagistice deja consacrate de promovare a gastronomiei locale, iar pe de altă parte, elemente din portul popular al locului, preluate de pe costume populare vechi de peste 100 de ani. Sunt şi elemente de etnografie din gospodăriile locale. Simbolul va putea fi folosit pe toate produsele pe care producătorii locali din zonă le oferă turiştilor atunci când ajung la Margina“, a afirmat Delia Barbu, director la Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în judeţul Timiş.
Ce produse vând localnicii
Marieta Ionaş ara 250 de familii de albine, în stupine. Are şi două solarii de legume şi o livadă de fructe foarte frumoasă. Aşa că pe lângă miere, vinde şi magiun de prune. În curte are animale, iar prepeliţele sunt cele mai inedite.
Cei care doresc pot să afle de la ea mai multe despre albine şi cum se face mierea. Bineânţeles că cei mai interesaţi de aceste lucruri sin copiii.
Maria Fântână vinde brânză şi produse realizate din lapte de oaie. Emilia Popa oferă produse din lapte de vacă. De anul acesta are şi caşcaval afumat. Tot ea face şi săpun de casă. Mai are şi legume. Domul Ardelean are şi el stupine şi vinde miere, iar Petrică Bodnar vinde pălincă de prune sub brandul „Mic dejun la Margina“.
Ultimii care au venit în proiect sunt Simona şi George Lobodă, care cultivă lavandă, produc ulei de lavandă, apă de lavandă, ceai şi decoruri din lavandă.
Pâinea la ţăst, deliciul de la tanti Luci
La Margina, inclusiv pâinea este branduită. Tanti Luci e printre puţinele din comună care mai are ţăst în care coace pâine.
„Am început colaborarea cu Infocentrul Turistic oarecum accidental. Locuiesc vizavi de muzeu, la Sinteşti. La muzeu este expus un ţăst, dar nimeni nu ştia cum se foloseşe. Am fost rugată să vin să le arat cum se face focul, cum este frământat pâinea, cum se introduce şi cât se ţine la copt pâinea“, a spus tanti Luci.
Revenind la excursiile cu căruţele, acestea încep mereu din faţa Infocentrului Turistic. Prima oprire se face la Muzeul Satului din Sinteşti unde învăţătorul Emil Mert prezentă cele peste peste o sută de exponate. Este vorba despre obiecte tradiţionale locale precum îmbrăcăminte, mobilier, instrumente muzicale ‒ prin anii 1950 au existat o fanfară şi un cor renumite în Sinteşti, care amintesc despre istoria locului. Toate obiectele au fost donate de locuitori. Muzeul este amenajat în trei camere şi un hol, iar în interior s-a amenajat o cameră tradiţională, aşa cum era acum 150 de ani.
După vizita la muzeu, continuă off-road-ul cu căruţa. Se merge pe un drum de pământ, ce leagă Sinteşti şi Zorani. La mijlocul acestui drum se află un izvor, unde oaspeţii sunt invitaţi să bea apă direct de la sursă.
„Localnicii spun că izvorul are foarte multă iubire, pentru că pe vremea bunicilor şi străbunicilor lor, toţi îndrăgostiţii îşi dădeau întâlnire aici. E o vorbă care s-a transmis între generaţii. Apa e curată, clară şi rece“, a mai povestit Damaris Siva, ghidul de la Margina.
Prânzul la stână
Primii care şi-au deschis porţile pentru oaspeţi au fost cei din familia Codre din Zorani. Ei le povestesc vizitatorilor despre casa tradiţională din sat, dar nu uită să pună pe masă plăcinte şi tradiţionala pălincă.
Pe drumul de întoarcere se face o oprire la Biserica de lemn din Margina, aflat pe lista monumentelor istorice.
Nu înainte de a se încheia excursie, urmează un prânzul la o stână. Mărioara Fântână le oferă goştilor un prânz ca la stână, cu mămăliga cu tochitură la ceaun, brânză, balmoş, bulz şi pălincă de prune. Pentru că sunt multe grupuri de copii, meniul a fost diversificat, aşa că nu lipsesc supa de teiţei, carnea de pui cu cartofi piure.
Excursia se încheie tot în faţa Infocentrului Turistic din Margina. Turişii au de plătit transportul cu căruţa. Căruţaşul ştie traseul, ştie unde să-i ducă. 150 de lei costă căruţa. Un mic dejun costă între 15 şi 25 de lei de persoană. Prânzul între 30 şi 60 de lei, în funcţie de meniu, care înseamnă trei feluri. Toţi producătorii locali sunt acreditaţi la primărie, sunt la zi cu avizele, bucătăresele au analizele la zi şi au inclusiv cursuri de igienă public“, a mai explicat Damaris Sivu.
Unde este Margina
Margina se situează în partea de nord-est a judeţului Timiş. Teritoriul comunei se învecinează spre nord cu judeţul Arad iar spre est cu judeţul Hunedoara. Margina se află la circa 40 de kilometri distanţă de Lugoj, 100 de kilometri de reşedinţa de judeţ, Timişoara, şi la 62 de kilometri de oraşul Deva, pe drumul national DN68A. În Margina există şi gară la linia de cale ferată Lugoj - Ilia - Deva.
Se încarcă comentariile...
