FOTO De ce este ocolit de turişti un orăşel cu o istorie fabuloasă şi cu un patrimoniu arheologic şi arhitectural impresionant

Ciacova, micuţul oraş din Timişul de pustă, are un patrimoniu bogat de clădiri istorice, însă acestea sunt lăsate în stare avansată de paragină, iar lucrările care s-au făcut nu au respectat regulile de restaurare.

Localitatea Ciacova, aflată la 30 de kilometri de Timişoara, a fost în centrul atenţiei de Ziua Mondială a Monunentelor, care se sărbătoreşte în fiecare an pe 18 aprilie. 

Direcţia Judeţeană pentru Cultură a organizat în oraşul timişean workshopul cu titlul „Ciacova- cetatea uitată”, unde au fost prezentate arhitecţilor, arheologilor, speciliştilor în monumente şi ghizilor de turism, potenţialul neexplotat al Ciacovei. 

„În fiecare an, pe 18 aprilie, Direcţia Judeţeană Pentru Cultură încearcă să aducă în atenţie câte o localitate, câte o locaţie mai importantă din punct de vedere al patrimoniului. Anul acesta am ales Ciacova. Este o localitate încărcată de istorie, are un patrimoniu arheologic şi arhitectural impresionant. În ultimii ani s-au întâmplat mai multe proiecte pe arheologie şi arhitectură aici aşa că trebuiau să fie făcute cunoscute comunităţii şi oamenilor din Timişoara”, a declarat Victor Bunoiu, consilier monumente şi arheologie a Direcţia pentru Cultură Timiş.

Turnul bisericii catolice se vede de la distanţă
 

Săpături arheologice la Ciacova

Oaspeţii Ciacovei au putut afla în workshopul din Biserica Romano-Catolică, construită în 1881, numeroase informaţii legate de rezultatele săpăturilor arheologice care au fost făcute de specialişti.
 

„Cercetările arheologice au început în 2013. Atunci, cu ocazia unor lucrări edilitare, a fost descoperită o stradă otomană din lemn. În 2015 a urmat Piaţa Cetăţii, proiect de reabilitare a reţelei de apă, atunci s-au făcut cercetări pe toate cele patru laturi. În faţa primăriei a fost descoperită o altă stradă din lemn şi o parte dintr-o moară care se afla pe un braţ de apă ce străbătea pe atunci piaţa. În prezent, se desfăşoară săpături în apropierea Culei şi pe strada Timişului, care schimbă cumva ceea ce se cunoştea până în prezent. A mai fost descoperită o clădire, sunt în desfăşurare lucrările. Am găsit un mic tezaur monetar în apropiere de culă, probabil maghiare, foarte multe pipe, cahle, au fost găsite nişte patine din os de animale”, a mai spus Victor Bunoiu. 

O stradă celebră în Ciacova
 

Restaurarea Culei medievale

Obiectele descoperite în urma săpăturilor arheologice de la Ciacova vor fi depuse în nou spaţiu muzeal care urmează să se realizeze în cula medievală, va fi restaurată cu peste 1 milion de euro, bani atraşi din fonduri europene. 
 

„Strategia noastră prevede ca în anul 2021, anumite evenimente din Timişoara Capitală culturală Europeană să se desfăşoare la Ciacova. Aşa că s-a organizat acest workshop pentru a prezenta monumentele istorice, protenţialul turistic al Ciacovei, s-a vorbit de arhitectură, de arheologie, de restaurare şi despre oportunităţi pentru oraş”, a afirmat Petru Filip, primarul oraşului Ciacova.

Drumul spre culă
 

La Ciacova se pregăteşte un festival gastronomic. Prima ediţie a Festivalului Păturitei – o mâncare tradiţională a şvabilor din Timişul de pustă, se va desfăşura în această vară, când localnicii speră să atragă în vizită câţi mai mulţi turişti. 

Piaţa Cetăţii

Ciacova nu are cum să devină o mare atracţie turistică în condiţiile în care nu există niciun loc de cazare, nu există nici măcar un restaurant, iar cafenelele sunt de nivelul unor sate amărâte. 

Ce poate fi văzut la Ciacova
 

Cel mai cunoscut monument istoric din Ciacova este donjonul medieval. Primăria a atras peste un milion de euro pentru restaurarea şi transformarea ei în destinaţie turistică. Se aşteaptă deschiderea licitaţiei pentru constructor. Momentan, în culă se află un bazin de apă, care însă va fi demontat în urma lucrărilor. 

Biserica Romano-Catolică a fost construită în 1881, în stil neogotic, pe locul unei biserici mai vechi.

Interiorul bisericii romano-catolice

Lângă biserică se află cel mai vechi monument din Ciacova, o cruce din marmură ridicată de sârbi în 1773. Pavajul din faţa bisericii datează din 1882.

Pavaj de piatră din 1882
 

Piaţa Cetăţii – centrul oraşului, o Piaţa Unirii din Timişoara în miniatură, este din secolul al XVIII-lea. Piaţa a mai purtat numele de Franz Iosif (în perioada monarhiei austro-ungare), Regina Maria (în interbelic), Republicii (în comunism). Monumentul Sfânta Maria din piaţă a fost amplasat de catolici în 1800, în timp ce crucea de piatră a ortodocşilor datează din 1805.

Monumentul Sfânta Maria
 

Un alt monument de Categoria A este biserica ortodoxă sârbă, construită în perioada 1768-1771. În apropiere se află biserica ortodoxă română, care a fost inaugurată în 1890.

Biserica ortodoxă română
 

Interiorul bisericii sârbeşti a avut de suferit în urma unui incendiu izbucnit în anul 2004, când iconostasul creat de Dimitrije Popopovici a fost distrus.
 

Urmele incendiului din biserica sârbească
 

Interiorul bisericii sârbeşti
 

Nu în cele din urmă, aici se află şi casa memorială Dositej Obradovici. Cel mai important scriitor sârb, omul care a înfiinţat Universitatea din Belgrad, primul ministru al Culturii din Serbia, s-a născut la Ciacova, în 1742. 

Casa memorială Obradovici
 

Casa actuală a fost construită în secolul XX pe locul vechii locuinţe în care s-a năsut Obradovici. A fost achiziţionată de compania Hemofarm Vârşeţ, care a amenajat actuala casă memorială.

Casa a fost cumpărată de Hemofardm Vârşeţ
 

Case istorice în paragină sau modificate brutal

Micuţul oraş Ciacova are un patrimoniu bogat de clădiri istorice, însă acestea sunt lăsate în stare avansată de paragină, iar lucrările care s-au făcut nu au respectat regulile de restaurare. 

Vechile străduţe păstrează încă aerul misterios al acestui mic oraş de câmpie. Cea mei veche stradă păstrează vechea primărie, fostele locuinţe ale persoanelor înstărite, cât şi casa în care a funcţionat tipografia şi librăria în perioada 1881-1947.

În Piaţa Cetăţii, o singură casă a rămas în forma originală, barocă, din secolul al XVIII-lea. Unele sunt clădiri de la începutul anilor 1900, altele au fost modificate în timpul comunismului românesc.

Singura clădire barocă originală din secolul al XVIII-lea
 

Printre ele şi clădirea care a găzduit hotelul Naţional. Imobilul a fost avariat în timpul cutremurului din 1991, iar apoi s-a refăcut fără a mai ţine cont de faţada originală. 
 

Fostul hotel Naţional
 

O altă clădire emblematică este fosta Bancă Populară Ciacoveană, construită în 1907. Peste drum este clădirea în care a funcţionat farmacia Sfânta Treime. A apărut în 1795 şi a fost una dintre primele farmacii din Banat. Interesant este că aici s-a păstrat şi cea mai veche vitrină. Încă se mai vede urma unui glonţ trans din greşeală de un soldat german, în al Doilea Război Mondial.

Fosta farmacie Sfânta Treime
 

Repere istorice la Ciacova

Prima atestare documentară a aşezării este din 1220-1224. Numele vechi, Csaak, este de origine maghiară. În secolul al XIV-lea, s-a ridicat aici o cetate, înconjurată de o reţea de canale, făcând-o greu de cucerit. Turnul de apărare, un puternic donjon înalt de 30 metri, este un rest din această cetate, demantelată în 1701. Zidit din căramidă, pe patru nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colţ.

Monumentul este promovat greşit în localitate sub numele de „Cula turcească”, acesta neavând nimic de-a face cu otomanii, fiind ridicat de familia de nobili maghiari Csaak, în perioada 1390-1394.

În perioada 1551-1697, cetatea intră în stăpânirea turcilor. După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, Ciacova a fost colonizată în special cu populaţie de origină germană. 

În decursul istoriei Ciacova a fost reşedinţă de district, de plasă, de raion şi oraş de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de oraş. 

În 1900, din 4.601 locuitori, 2.596 erau germani, 918 români, 548 sârbi şi 502 maghiari. 123 de persoane erau de rit mozaic. Sârbii au plecat în număr mare după primul Război Mondial, germanii după al doilea Război Mondial. În 1977 mai trăiau la Ciacova doar doi evrei. 

Astăzi, Ciacova are în jur de 5.000 de locuitori: 79,77 la sută români, 6,23 maghiari, 4,28 romi, 1,65 germani şi 1,23 sârbi.

Primăria din Ciacova
 

Citiţi şi:
 

Cel mai vechi monument de arhitectură militară din Banat, reabilitat cu peste 1 milion de euro

Secretele turnului medieval din Ciacova, cel mai vechi monument de arhitectură militară din Banat