FOTO Moştenirea lăsată după Capitala Culturală Europeană. Rijeka 2020 vs. subfinanţarea proiectului Timişoara 2021

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În Palatului Rafinăriei de Zahăr se va muta Muzeul Oraşului Rijeka FOTO  rijekaheritage.org
În Palatului Rafinăriei de Zahăr se va muta Muzeul Oraşului Rijeka FOTO  rijekaheritage.org

Oraşul Rijeka din Croaţia va prelua, la 1 februarie, titlul de Capitală Culturală Europeană, alături de un alt oraş de coastă, Galaway, din Irlanda. Pe lângă evenimentele artistice, un deziderat important al unui asememenea titlu îl reprezintă investiţiile în infrastructura culturală. Iată ce vor lăsa în urmă croaţii, comparativ cu ce se va face în Timişoara, Capitală Culturală Europeană în 2021.

Rijeka, oraşul croat de pe coasta Mării Adriatice, se află la o distanţă de aproximativ 750 de kilometri de Timişoara – oraşul care intră în “bloc start” pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Până atunci, e rândul celor din Rijeka. 

Programul Rijeka 2020 se va desfăşura sub sloganul „Portul diversităţii” şi se va concentra pe trei teme centrale: apa, munca şi migraţia. În Rijeka se află cel mai mare port maritim din Croaţia, astfel că programul CCE a fost conceput în jurul acestui spaţiu de identitate.

Pe lângă evenimentele cultural-artistice, un oraş desemnat capitală culturală europeană trebuie să lase în urmă şi proiecte majore de infrastructură, care să rămână moştenire oraşului. 

Mai toate fostele capitale culturale europene din ultimii ani au transformat zone industriale abandonate în strălucite centre pentru artă şi cultură. Nici oraşul-port Rijeka nu va face excepţie.

Complex cultural într-o fostă mare fabrică

Croaţii au ales să transforme fosta fabrică “Rikard Bencic” de pe strada Kresimirova, din zona centrală a oraşului.

Platforma industrială Bencic a fost construită iniţial pentru o rafinărie de zahăr, dar la mijlocul secolului al XIX-lea şi-a schimbat domeniul de activitate, devenind fabrică de ţigarete. Această fabrică şi-a încetat activitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.  

radio.hrt.hr

FOTO radio.hrt.hr 

S-a reluat munca în 1945, cu o nouă activitate. A primit numele unui constructor naval, Rikard Bencic, şi a devenit cea mai importantă turnătorie de oţel din Croaţia, unde se produceau diverse utilaje, maşinării şi echipamente industriale, piese pentru tot soiul de industrii, motoare pentru nave, motociclete sau tractoare.

După declararea independenţei Croaţiei, fabrica a fost privatizată, iar apoi, după modelul cunoscut şi în România, au urmat, la mijlocul anilor '90, falimentul şi apoi închiderea definitivă a fabricii. 

    

Bencic rijekaheritage.org

FOTO rijekaheritage.org

  

Primăria Rijeka a achiziţionat întreg complexul industrial şi a gândit un spectaculos proiect de regenerare urbană. Intenţia este de a transforma fosta platformă industrială într-un centru cultural gigantic, întins pe12.690 metri pătraţi. 

Aici se vor muta Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, Muzeul Orăşenesc Rijeka, Biblioteca Centrală, Palatul Copiilor, Teatrul de păpuşi. 

Proiectul se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, iar lucrările se fac în mai multe etape. Până acum a fost finalizată aripa în care a fost deschis Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, restul urmând să fie gata pe parcursul anilor 2020 şi 2021. 

Premiu pentru arhitectul Muzeului de Artă Contemporană

Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană s-a mutat deja în Clădirea H din complexul Bencic, încă din 2017. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 1.550 de metri pătraţi.

În 2018, arhitectul Dinko Peracic a câştigat Premiul Asociaţiei Arhitecţilor din Croaţia pentru acest proiect, care a costat în jur de 1,2 milioane de euro, toţi banii fiind alocaţi de Primăria Rijeka. 

Rijeka

Clădirea H, în care se află acest muzeu de artă, a fost ridicată încă din perioada în care funcţiona Fabrica de zahăr. 

Rijeka

Universul copiilor în complexul Bencic

Aşa-zisa “Clădire de cărămidă”din complexul Bencic, a fost construită în 1889, pentru fabrica de tutun. 
 

Aici se va amenaja Palatul Copiilor, un proiect unicat în Croaţia. Cei mici vor putea participa la ateliere de filme de animaţie, vor avea la îndemână un studio de film, un studio muzical, sală de proiecţii video, sală de jocuri video, pot învăţa să confecţioneze păpuşi, pot participa la terapie prin teatru etc.

Galeb

Palatul Copiilor va ocupa întreg pavilionul, subsol, parter şi trei etaje, însă tot aici vor funcţiona şi Teatrul de Păpuşi din Rijeka, precum şi un cinematograf de artă. Va exista şi o mică sală polivalentă, cu scenă. De asemenea, la etajul al treilea va fi biblioteca pentru copii.

Lucrările de amenajare au început în martie 2019.

Biblioteca Centrală, în Corpul T

Biblioteca Centrală Rijeka va funcţiona în Corpul T din complexul Bencic, construit în anul 1851, tot pentru fabrica de ţigarete. Aici se produceau şi celebrele trabucuri Virginia.

Suprafaţa bibliotecii va fi de 5.825 de metri pătraţi. Va avea şi o secţiune dedicată nevăzătorilor şi persoanelor cu deficienţe de vedere. La etajul al treilea va fi amplasată o sală de informatică, sala de studiu, vor exista spaţii de conferinţe şi şedinţe, săli pentru proiecţii.

Lucrările la bibliotecă au demarat în septembrie 2019.

Imagine indisponibilă


    

Muzeul Oraşului va ocupa Palatul Rafinăriei de Zahăr

Muzeul Oraşului Rijeka va fi relocat în Palatului Rafinăriei de Zahăr, pe o suprafaţă de 4.272 metri pătraţi şi va ocupa primul şi al doilea etaj, iar la mansardă vor fi spaţii auxiliare pentru angajaţi şi depozite.
 

Printre exponatele emblematice care vor putea fi văzute la muzeu se află şi prima torpilă din lume, va exista atât o secţiune dedicată Academiei Navale din Rijeka, cât şi o secţie dedicată portului din oraş, teatrului, istoriei muzicii şi industriei din Rijeka.

Rijeka

Lucrările de recondiţionare şi reabilitare a Palatului Rafinăriei de Zahăr au început în primăvara anului 2018.

De asemenea, la parterul clădirii vor funcţiona magazine de cărţi şi de suveniruri, o cafenea şi o patiserie.


Acest proiect va costa în jur de 6,5 milioane de euro.

Povestea celui mai frumos palat baroc de la Adriatică

Palatul Rafinăriei de Zahăr a fost construit ca sediu al fabricii de zahăr în 1752 şi a marcat începutul dezvoltării industriale în Rijeka. 

După incendiul din 1785, clădirea a fost reparată, iar interiorul său a fost decorat cu picturi murale în stil baroc, motiv pentru care este considerat cel mai frumos palat baroc de pe coasta estică a Adriaticii.

În 1851, a fost mutată în această clădire conducerea Fabricii de tutun, iar după 1945 a devenit sediul fabricii de motoare şi tractoare “Rikard Bencic”.

rijeka.hr

Restaurarea unei nave-simbol pentru Rijeka

Un alt proiect interesant al croaţilor a fost restaurarea navei Galeb - un veritabil simbol pentru Rijeka, martor al evenimentelor istorice şi sociale din secolul XX.

Lucrările au demarat în 2019. Nava va fi transformată şi refuncţionalizată, urmând să devină un spectaculos spaţiu cultural şi expoziţional, va avea un cinematograf şi spaţii pentru ateliere creative. De asemenea, se va amenaja o pensiune, un restaurant, dar şi un magazin de suveniruri, acestea urmând să fie concesionate. 

Reconstituirea navei Galeb face parte, alături de Palatul Rafinăriei de Zahăr (unde va funcţiona Muzeul Oraşului Rijeka), din proiectul european „Valorificarea turistică a monumentelor reprezentative ale patrimoniului industrial din Rijeka”, de pe axa Dezvoltare Regională. Numai transformarea navai Galeb va costa aproximativ 3,5 milioane de euro.

După restaurare, nava va rămâne acostată în portul Rijeka, dar ca parte a Muzeului Oraşului Rijeka şi va deveni, cu siguranţă, o atracţie pentru turişti.

O parte din mobilierul de pe Galeb a fost deja restaurat. O expoziţie permanentă va prezenta istoria navei (fotografii, clipuri video, documente privind istoria navei, cărţi şi texte referitoare la Galeb.

Galeb

Va putea fi vizitat apartamentul în care au stat Iosip Broz Tito şi soţia acestuia, Jovanka. Se vor reface, după modelul original, salonul principal, apartamentele pentru oaspeţi, sala de mese, salonul pentru oaspeţi şi dormitoarele.

Nava lui Tito

Nava Galeb a fost construită pe şantierul naval Ansaldo din Genoa (Italia) şi a fost lansată la apă în 1938 sub denumirea de Ramb III. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, a fost transformată în navă de război. În urma capitulării Italiei, în 1943, germanii au preluat comanda navei, au redenumit-o „Kiebitz” şi au echipat-o cu lansatoare de mine. 

În 1944, „Kiebitz” a depus peste 5.000 de mine în nordul Adriaticii, înainte de a fi scufundată, la 5 noiembrie 1944, în timpul bombardamentelor aliaţilor asupra Portului Rijeka. A fost scoasă la suprafaţă în 1947 şi a fost reparată la şantierul naval „Uljanik” din oraşul Pula, primind numele Galeb şi a fost transformată de armata iugoslavă în navă- şcoală. 

În 1953, Tito a călătorit prima dată la bordul Galeb-ului până la Londra, pentru o întâlnire cu Winston Churchill, nava servindu-i de atunci ca reşedinţă plutitoare.

Tito avea să călătorească frecvent cu Galeb, a stăbătut mări şi oceane, a primit pe vas numeroşi oameni de stat. Printre ei, Nikita Hruschiov, Muammar al Gaddafi, Abdel Nasser, Indira Gandhi, dar şi oaspeţi de seamă precum Sophia Loren, Elizabeth Taylor sau Richard Burton. Tito a navigat pe Galeb ultima oară în 1979. 

Galeb

Primăria Rijeka a achiziţionat nava în 2009 cu intenţia de a o transforma în muzeu. 

Exportdrvo pentru concete, expoziţii şi programe artistice

Autoritatea Portului Rijeka, parteneră a proiectului Rijeka - Capitala Culturală Europeană, a pus la bătaie hala Exportdrvo, care va fi recondiţionată pentru a putea găzdui evenimente artistice în anul 2020. 
 

Exportdrvo are o suprafaţă de 5.400 de metri pătraţi. După restaurare va putea găzdui concerte, expoziţii, festivaluri outdor şi alte programe culturale. Va deveni un nou spaţiu public unde oamenii din Rijeka şi turiştii pot socializa. 

Rijeka

Hala Exportdrvo a fost construită în 1961, ca spaţiu de depozitare a produselor din lemn transportate prin portul Rijeka. Poartă numele firmei Exportdrvo, care se ocupa de exportul de cherestea. La vremea respectivă, era considerat unul dintre cele mai moderne spaţii de depozitare din regiune. Trenurile de marfă puteau intra până în depozit, care era echipat şi cu două macarale.

Rijeka

RiHub - centru informaţii al Capitalei Europene a Culturii

RiHub se întinde pe 1.007 metri pătraţi şi este centrul de informaţii pentru Rijeka - Capitala Culturală Europeană. În 2020 va fi centrul de presă al capitalei culturale. Spaţiul de pe strada Grohovceva a fost reamenajat şi deschis încă din septembrie 2018. Investiţia a fost de aproximativ 600.000 de euro, bani de la Primăria Rijeka. Peste 9.500 de persoane au trecut prin RiHub într-un an de zile, aceştia participând la diverse ateliere, programe de formare şi conferinţe. 

Rijeka

RiHub este situat la parterul unei clădiri care a fost ridicată în 1916 şi care a găzduit în ultimii ani magazinele unor branduri de internaţionale.

La Timişoara proiectele vor fi inaugurate pe hârtie

Şi acum să vedem ce se pregăteşte la Timişoara. Planurile oraşului de pe Bega pentru 2021 au fost îngreunate de lipsa de finanţare şi de dezinteresul autorităţilor centrale. Asociaţia Timişoara 2021 ar fi trebuit să se bazeze pe un buget de aproximativ 48 de milioane de euro, pe şase ani, din care Primăria şi-a asumat 20 de milioane, Consiliul Judeţean 5 milioane, restul ar fi trebuit să vină de la Ministerul Culturii şi din fonduri europene. În 2018, Asociaţia a beneficiat de 30 la sută din banii necesari, iar în 2017 de doar 24 de la sută, motiv pentru care Comisia Europeană a cerut imperativ rezolvarea acestor probleme financiare.

Conform dosarului câştigător, municipalitatea timişoreană urma să introducă în circuitul cultural şi turistic mai multe spaţii neconveţionale, alături de un complex mare.
 

Timişoara are un bogat patrimoniu industrial, însă nu s-a găsit un spaţiu pentru reconversie. Una dintre cele mai bune locaţii despre care s-a vorbit este fosta Fabrică de Ţigarete din cartierul Iosefin, construită în 1847. Ceva asămănător cu fosta platformă industrială de la Rijeka. Aflată în zona istorică Iosefin, lângă Gara de Nord, pe malul canalului Bega, nu departe de centrul oraşului, ar fi fost un loc ideal. Fabrica de Ţigarete a fost închisă încă din anii '90, iar platforma industrială se află în proprietatea unui fond de investiţii din Bucureşti. Din lipsă de bani, nici nu s-a pus în discuţie demararea unor negocieri de către Primărie.

Moştenirea Timişoarei de pe urma CCE 2021: MultipleXity

Cel mai mare proiect de infrastructură culturală, asumat de autorităţile locale pentru anul 2021, când Timişoara va fi Capitala Europeană a Culturii, va fi terminat până la începutul anului 2021, dar numai pe hârtie.

E vorba de MultipleXity, un centru pentru artă, tehnologie si experiment.

Consiliul Local Timişoara a aprobat în 14 ianuarie un proiect care vizează organizarea concursului de proiectare pentru Multiplexity. Practic, contractul de proiectare a centrului va fi atribuit unei firme de arhitectură stabilite în urma unui concurs de soluţii organizat de Ordinul Arhitecţilor.

Potrivit lui Rudolf Graff, arhitectul din cadrul Ordinului care se ocupă de organizarea concursului, la începutul anului 2021, când Timişoara devine Capitală Europeană a Culturii, abia va fi gata proiectul tehnic în baza căruia lucrarea de peste 12 milioane de euro să poată fi scoasă la licitaţie.

Imagine indisponibilă

“Concurenţii vor avea timp aproximativ două luni la dispoziţie să elaboreze aceste soluţii. Între trei şi patru luni de acum încolo va avea loc jurizarea, apoi se va intra într-o negociere cu câştigătorul concursului şi va începe proiectarea tehnică pentru care vorbim de cel puţin 7-10 luni. La începutul anului 2021 vom fi abia în situaţia de a demara procedura de achiziţie pentru desemnarea constructorului”, a declarat arhitectul Rudolf Graff.

La rândul său, primarul Nicolae Robu a admis că Multiplexity nu va fi gata în anul 2021. „Nu va fi gata acest obiectiv pentru 2021. Părţi din el vor fi date în funcţiune pe parcursul anului 2021”, a declarat Nicolae Robu. 

Multiplexity

Potrivit proiectului de hotărâre aprobat de Consiliul Local, premiul pentru firma care va câştiga concursul de soluţii poate ajunge la aproximativ 550.000 de euro. 

Amenajare în fostul depou de tramvaie 

Pentru amenajarea Multiplexity a fost aleasă locaţia de pe bulevardul Take Ionescu; fostele depouri de tramvaie, actualul Muzeul „Corneliu Mikloşi” şi atelierele de reparaţii tramvaie.

Centrul va conţine spaţii multifuncţionale, spaţii pentru expoziţii, laboratoare interactive pentru copii şi adulţi, zone de experimentare.

Multiplexity se va ridica în fostul depou de tramvaie


GALERIE FOTO

Conform proiectului, prima etapă va fi realizată şi finalizată pe o suprafaţă de 2.500 metri pătraţi (în locaţia Muzeului “Corneliu Mikloşi”), iar a doua etapă, desfăşurată pe 4.000 de metri pătraţi, cuprinde construcţiile de pe cealaltă parte a drumului.

Centrul Multiplexity reprezintă, aşadar, cea mai mare moştenire ce va rămâne Timişoarei după titlul de Capitală Culturală Europeană. 

Primăria speră ca până în 2021 să fie dată în folosinţă şi Turnului de apă din cartierul Iosefin (construit în 1914), care va fi transformat într-un centru expoziţional. Deocamdată, totul se află la stadiul de proiect.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite