Fostul director al Muzeului Banatului, în vizorul Securităţii. „A refuzat să falsifice anumite date istorice legate de teoria continuităţii daco-romane“

Florin Medeleţ, în centru, pe un şantier arheologic

Cercetătorul William Totok, care trăieşte actualmente la Berlin, a descoperit documente inedite în arhivele de la CNSAS. În centrul raportului Securităţii se află Florin Medeleţ, fostul director al Muzeul Banatului, conspirat în documente sub numele de „Castelanul”.

Florin  Medeleţ (1943-2005), personalitate remarcantă a Timişoarei, fost director al Muzeului Banatului, s-a aflat în vizorul Securităţii ceauşiste. 

Scriitorul, publicistul şi cercetătorul bănăţean William Totok, care trăieşte actualmente la Berlin, a descoperit documente inedite în arhivele de la CNSAS.

„Arta şi cultura în vizorul poliţiei politice” este titlul sub care Totok analizează documentele.
 

În arhivele Securităţii apare raportul unui ofiţer din centrala de la Bucureşti (Direcţia 1), din 1980, despre situaţia din Timişoara în aşa numitul sector „Artă-cultură”.

În centrul raportului se află Florin Medeleţ, fostul director al Muzeul Banatului, conspirat în documente sub numele de „Castelanul”. 

„Medeleţ care a fost până în 1991 angajat al Muzeului, inclusiv în calitate de director, atrăsese atenţia Securităţii în urma unor denunţuri, venite din interiorul instituţiei. Pentru maiorul ultranaţionalist Ioan Indrei, care răspundea de problema <Artă-cultură> în judeţul Timiş, Medeleţ devenise suspect, deoarece a refuzat să falsifice anumite date istorice legate de teoria continuităţii daco-romane. 

În ultima fază a regimului Ceauşescu, această teorie făcea parte din canonul istoric oficial, fiind instrumentalizat în atacurile sistematice contra Ungariei şi, mai ales, împotriva minorităţii maghiare din România.

Potrivit acestei teorii controversate, populaţia daco-romană s-ar fi aflat pe teritoriul actual al României, începând cu secolul 1 e.n., având, în consecinţă, dreptul istoric şi asupra Transilvaniei, pe care-l revendică maghiarii, stabiliţi în această provincie cam un mileniu mai târziu.

Medeleţ, care împreună cu Mihai Ziman a publicat în 1990 volumul <O cronică a revoluţiei din Timişoara 16-22 decembrie 1989>, a colaborat cu studii după 1991 la Institutul de Tracologie a Academiei Române şi la realizarea unor filme istorice, nu poate fi considerat drept un autor de texte, neafectate de perspectiva naţional-patriotică, nu neapărat protocronistă. Prezenta notă-raport, semnată indescifrabil de către un securist, se axează pe analiza muncii informativ-operative <în rândul artiştilor plastici şi în muzee>”, prezintă William Totok. 

În cadrul Filialei Uniunii Artiştilor Plastici şi unor cercuri de artă plastică exista în 1980 o singură persoană prelucrată în DUI, suspectată de a intenţiona să plece din România. Şase cazuri se aflau în atenţia Securităţii. Controlul informativ a fost asigurat de opt surse, dintre care doar trei se aflau în legătură cu ofiţerul care se ocupa de acest sector. 

Până în luna mai 1980, se prevedea într-un plan, urma să fie recrutată încă o sursă la Timişoara. Alta la Lugoj. Cele trei surse active, dirijate de maiorul Indrei, erau un profesor de la Şcoala populară de Artă, membru al Fondului Plastic, un jurist, directorul Fondului Plastic, şi o profesoară, şefa galeriei Helios. 

„În ultimii ani, se precizează în documentul citat, <nu s-au petrecut fenomene deosebite care să fi impus intervenţia organelor de securitate>. 

Cu alte cuvinte, artiştii timişeni au fost <cuminţi> şi nu au creat probleme politice Securităţii vigilente mai ales în această zonă a ţării, unde trăiau şi multe minorităţi naţionale. 

Totuşi, Indrei urma să reia legătura cu două surse, pictorul <Radovan> şi criticul de artă <Deleanu>, <cedat în anii trecuţi Serviciului II – respectiv problemei învăţământ>. Începând cu anul 1959, <Deleanu> fusese cadru didactic la Universitatea din Timişoara şi o prezenţă activă în presa timişoreană a vremii, cât şi la diverse vernisaje. În ceea ce priveşte situaţia operativă <pe linia de muzee>, în Raport se precizează că patru persoane se află <în evidenţa dosarului de problemă, alte două cazuri în atenţie (Florin Medeleţ)> şi o angajată a muzeului intrată-n vizor pentru <legături neoficiale cu cetăţeni străini>. 
 

Portret Florin Medeleţ FOTO Wikipedia.org
 

În cadrul muzeului acţionează, în schimb, şase surse, aşa că autorul Raportului poate să afirme că <situaţia operativă se stăpâneşte>, doar cazul directorului Medeleţ devenise o <problemă>, după ce Securitatea a obţinut de câteva ori informaţii <că se opune eforturilor unor istorici bănăţeni de a demonstra ştiinţific continuitea daco-romană în Banat, făcând jocul astfel susţinătorilor tezei că Banatul nu a mai fost locuit din timpul romanilor până la venirea ungurilor>. 

În continuare, se menţionează că partidul încă nu a aprobat Securităţii intensificarea supravegherii informativ-operative a lui Medeleţ, iar din cauza asta nu s-a putut stabili <ce îl determină pe acesta să adopte o asemenea atitudine, întreaga activitate în acest caz rezumându-se la informarea periodică a organelor locale asupra poziţiei lui Medeleţ>. 

Pentru a avea mai mult succes în acţiunea Medeleţ, se va apela din nou la conducerea locală a PCR care este singura instituţia care poate aproba operaţiuni de supraveghere complexă.

De amintit ar mai fi aici faptul că în volumul omagial care i-a fost dedicat când a împlinit vârsta de 60 de ani, volum editat de Petru Rogozea şi Valentin Cedică şi publicat de Editura Mirton din Timişoara în 2004, între cei care l-au felicitat se află şi câţiva foşti colegi, dar şi persoane care în perioada ceauşistă s-au remarcat prin adoptarea unor poziţii, tributare protocronismului, iar după 1990 şi-au continuat activitatea scriitoricească sau publicistică pe aceeaşi linie neonaţionalistă, având ca tovarăşi de idei persoane care s-au alăturat unor organizaţii care cultivă nu numai nostalgii restaurative”, mai precizează Totok. 

În 1980 supravegherea operativă a lui Medeleţ a fost aprobată, iar într-un raport, din 21 martie 1987, întocmit în urma unei analize a stadiului în care se află dosarele de urmărire informativă, “lucrate pe linia problemei Artă-Cultură la Securitatea Judeţului Timiş”, semnatarul, lt. col. Victor Achim afirmă: „DUI <Castelanul> deschis în 1980 unui muzeograf care şi în prezent este apreciat că rămâne un element potenţial periculos, în stare de a întreprinde acţiuni ostile în dauna tezei ştiinţifice referitoare la continuitatea poporului român pe aceste meleaguri”.

Totok a publicat informaţiile pe site-ul Halbjahresschrift – o revistă care îşi propune prezentarea corectă şi autentică a evoluţiilor istorice, economice, sociale, culturale şi politice din Europa centrală, răsăriteană şi de sud-est.
 

Născut la Timişoara, Florin Medeleţ a fost un istoric, arheolog şi muzeograf român. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Începând din iarna anului 1965, tânărul arheolog şi muzeograf Florin Medeleţ şi-a dedicat întreaga viaţă ştiinţifică nu numai Muzeului Banatului, ci şi întregii cercetări arheologice din Banat. 

Din 1965 şi până în 1991 a lucrat la Muzeul Banatului din Timişoara. 

Aici a fost muzeograf, muzeograf principal, şef de secţie, director adjunct ştiinţific şi mai apoi director (1974 – 1980). 

Din 1991 a lucrat la Institutul Român de Tracologie.

A scris peste 150 de articole şi studii în arheologie în care a prezentat cercetările sale despre cetăţi, necropole, aşezări dacice dispuse în Banat şi Transilvania.

Din dorinţa de salvare a patrimoniului arheologic şi de a lămuri cât mai multe aspecte referitoare la istoria Banatului a efectuat peste 75 de săpături arheologice: Timişoara-Fratelia, Peciu Nou, Voiteni, Remetea Mare, Cugir etc. 

„Carisma şi pasiunea cu care îşi făcea meseria de arheolog a atras pe şantierele arheologice numeroase generaţii de elevi şi studenţi, unde alături de lecţiile de viaţă şi de istorie, li se va inocula şi morbul unei meserii care cere conştiinţă, ambiţie şi devotament. Bursier al Universităţii din Viena, a scris peste 100 de cărţi şi studii ştiinţifice, multe dintre ele, puncte de plecare pentru alte cercetări şi subiecte de doctorat. 

A desfăşurat o activitate redacţională bogată: a făcut parte din colegiul de redacţie al revistei Tibiscus; peste un deceniu redactor sef la Analele Banatului, seria nouă; în colegiile de redacţie ale revistelor Traco-Dacica şi Patrimonium Banaticum.

Activitatea ştiinţifică nu s-a redus doar la cărţile şi studiile ştiinţifice, Florin Medeleţ colaborând cu numeroase publicaţii, fiind şi realizatorul a numeroase emisiuni radio şi TV.

Profesionalismul său a fost recunoscut prin diplomele de onoare şi medaliile acordate de Muzeul Banatului, de către Ministerul Culturii şi Cultelor, precum şi de acordarea Ordinului Naţional Serviciu Credincios în rang de Cavaler”, scrie site-ul Muzeului Naţional al Banatului.