Cum a ajuns un baştan din clanul Cârpaci să aibă statuie în Timişoara. Pe soclu stă scris simplu „Ioan - fondatorul clădirii“

Cum a ajuns un baştan din clanul Cârpaci să aibă statuie în Timişoara. Pe soclu stă scris simplu „Ioan - fondatorul clădirii“

Bust Ioan Cârpaci FOTO Ştefan Both

Intrarea într-o clădire de birorui de pe bulevardul Simion Barnuţiu din Timişoara este „păzită” de statuia lui „Ioan – fondatorul clădirii”. Direcţia de Judeţeană de Cultură susţine că e ilegală.

De ani buni, timişorenii se plâng că municipalitatea nu se îngrijeşte să pună busturi pentru mai multe personalităţi care au făcut cinste oraşului, de-a lungul istoriei. Johnny Weissmuller, alias Tarzan, ar fi unul dintre ei, însă lista este lungă. Asta nu înseamnă că în oraş nu apar statui clandestine. Pe bulevardul Simion Barnuţiu, unul din circulatele bulevarde ale urbei de pe Bega, la intrarea unui bloc de birouri, stă de strajă “Ioan”. Este singurul nume care a fost trecut pe bust, alături de mesajul: “Fondatorul clădirii. 1962-2011”.
 
Am încercat să aflăm cine este misteriosul personaj, dar şi povestea sa de viaţă, de vreme ce merită o statuie de for public în Timişoara. Proprietarul clădirii de birouri, o construcţie modernă, cu o parte din faţadă îmbrăcată în sticlă, se numeşte Ioan Cârpaci, unul din membri celebrului clan Cârpaci. Este vorba de fiul “omului cu bust”, cel care a preluat afacarea după moartea “fondatorului clădirii”.
 
“Clanul” Cârpaci cuprinde mai multe familii de romi foarte bogaţi. Mulţi dintre care poartă aceleaşi nume şi chiar acelaş prenume. Familia Cârpaci deţine numai puţin de 144 de clădiri (vile, case, apartamente, terenuri, garaje şi diferite spaţii) în toată Timişoara. 
 
Poate cel mai celebru dintre ei este Ionel Cârpaci, supranumit “naşul” mafiei imobiliare din Timişoara, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare, în timp ce acesta este plecat în Germania. 
 
Am încercat să discutăm cu administratorul clădirii, care s-a recomandat Leonte, dar acesta ne-a retezat elanul. “Nu pot să vă spun nimic despre statuie. Nu am acceptul proprietarului. Voi vorbi cu el, iar dacă doreşte să discute cu dumneavoastă am să vă sun”, ne-a spus Leonte. 

 
“Cel care a pus statuia trebuie amendat din prima”
 
Am încercat să aflăm dacă e atât de uşor să amenajezi un bust, chiar dacă acesta se află pe proprietare privată. Lucrurile nu sunt deloc simple.  
 
Există o Comisie Naţională a Monumentelor de For Public, care ţine direct de Ministerul Culturii, care autorizează tot ce este pus în spaţiul urban, fie că e statuie, fie că e bust sau alte monumente. Nu hotăreşte nici primăria. Nu se pot amplasa statui nici pe spaţiul privat fără autorizaţie. E ca la faţada unei clădiri, degeaba e clădirea ta, nu poţi face ce vrei cu ea. Cu atât mai mult cu cât statuia e la vedere. Ca atare, cel care a montat un bust fără aprobare trebuie amendat din prima. Noi suntem doar controlori. Nu ştiam de acest bust, vom face un control, dar cu siguranţă nu a venit aici nimeni să ceară aprobarea pentru ea”,a declarat Sorin Predescu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş.
 
Predescu susţine că Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş derulează acum un proiect de identificare a tuturor monumentelor de for public din tot judeţul. “Acum, echipa lucrează la Lugoj. Apoi vor veni să facă recensământul şi la Timişoara. Avem în vedere toate monumentele, fie că au autorizaţie, fie că nu au”, a adăugat Predescu.

 
Mai sunt cazuri de statui “private”
 
Istoricul Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara, a scris şi cărţi despre statuile şi moumentele din oraş. Nu a apucat să vadă însă şi bustul lui “Ioan – fondatorul clădirii”. 
 
În mod sigur nu se pot pune statui în oraş, dar au mai existat exemple în care unii au încălocat, să zicem, aceste reguli. Chiar şi în anii comunismului. În zona ştrandului Termanl, pe bulevardul Pârvan, există bustul unui fost crescător de albine. Este realizată de renumitul sculptor Peter Jecza. L-am cunoscut şi eu pe acest crescător de albine şi a vrut să fie imortalizat în acest fel înainte să treacă la cele veşnice. Bustul a fost montat în curtea lui, dar cu vedere spre stradă. Ştiu că mai există şi bustul doamnei Ina Popescu, o cunoscută sculptoriţă în anii ’50, într-o grădină de pe strada Daliei”, a declarat Ioan Szekernyes.

 
Şeful Uniunii Artiştilor Plastici a povestit că, nu cu mult timp în urmă, Comisia Naţională a Monumentelor de For Public nu a autorizat amplasarea unei statui cu celebrul sculptor Constantin Brâncuşi, pe care doreau să o amplaseze la Timişoara membri Asociaţiei “Fiii Gorjului”.
 
Ministerul Culturii nu a dat autorizare pentru amplasarea bustului lui Brâncuşi. E adevărat că era un bust nu foarte reuşit de regretatul sculptor Ştefan Călărăşanu. Până la urmă, statuia s-a pus cumva, au primit acceptul să o amplasaze pe proprietatea Universităţii de Vest. E cumva tot pe trotuar”, a mai declarat Szekernyes.
 
Aşa cum ne-am şi aşteptat, până la închiderea ediţiei, adminsitartiorul clădirii nu ne-a contactat, semn că proprietarul nu este interesat să discute pe această temă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările