Arhitectul necunoscut care a clădit Târgu Jiul. Julius Doppelreiter a realizat 11 bijuterii arhitectonice aflate pe lista monumentelor istorice

Clădirea Colegiului Naţional „Spiru Haret“, una dintre creaţiile lui Doppelreiter

Arhitectul de origine austriacă Julius Doppelreiter (1878- 1954) poate fi considerat „părintele“ oraşului Târgu Jiu, reşedinţa judeţului Gorj. De numele lui se leagă unele dintre cele mai reprezentative clădiri din oraşul lui Brâncuşi. 11 dintre creaţiile lui sunt considerate clădiri de patrimoniu şi se află incluse pe lista monumentelor istorice. De asemenea, arhitectul s-a ocupat de restaurarea unor monumente deoasebit de importante.

Julius Doppelreiter s-a născut în anul 1878, la Drobeta Turnu-Severin. Tatăl era de origine austriacă, iar mama româncă din Banat. Julius a urmat cursurile Şcolilor primare mixtă catolică, română şi germană protestantă din Severin, iar în anul 1893 a plecat la Viena. Aici, tatăl său l-a înscris la Şcoala de Construcţii şi Arhitectură, în care predau somităţile vremii. A revenit în România şi a lucrat în mai multe localităţi şi pe mai multe şantiere, printre care şi la construcţia Transalpinei. „Se întoarce în România, îşi satisface stagiul militar, după care lucrează în oaşele Galaţi, Curtea de Argeş, Turnu-Severin, Târgu-Jiu, Slatina, Craiova (Işalniţa), în câteva comune din judeţul Gorj, la Drumul Naţional Novaci-Sibiu, în Valea Jiului, în anul 1904 stabilindu-se definitiv la Târgu-Jiu, unde va rămâne până la sfârşitul zilelor sale, în 1954“, arată într-o lucrare Lucia Crăciun, cadru universitar la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Târgu-Jiu. 

A realizat mii de proiecte 

Julius Doppelreiter a pus umărul la clădirea oraşului Târgu Jiu. A pavat cel mai mare bulevard, care în prezent este denumit Constantin Brâncuşi, a proiectat clădirea Spitalului Judeţean de pe strada Tudor Vladimirescu, dar şi multe imobile pentru diverse instituţii şi unităţi. Arhitectul mărturisea că a realizat mii de proiecte, dând dovadă de o putere de muncă deoabită.

„În cei peste 50 de ani de trudă, numai în TârguJiu a semnat proiectele a zeci de case particulare; anexele şi mai multe lucrări la fostul Liceu de Fete şi la fosta Şcoală Normală de Băieţi (actualul Colegiu Naţional „Spiru Haret“); proiectul la circa zece clădiri din incinta Marii Unităţi a M.A.P.N.; localul Şcolii de Meserii şi Fabrica de topitul cânepii (ambele s-au aflat în Vădeni); anexele, pavilioanele noi şi diferite transformări la Spitalul Judeţean; reclădirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“; lucrări la Prefectura şi Primăria oraşului; pentru C.F.R.- Casa pompelor; refacerea casei lui Tudor Vladimirescu din Vladimir, după o fotografie a unui nepot de-al eroului Revoluţiei de la 1821; poduri de beton (Poiana) şi lemn în judeţ; Dispensare medicale la Bumbeşti-Piţic, Novaci, Brădiceni, Hurezani, Peşteana-Jiu. A mai pavat bulevardul C.A.Rosetti (azi Constantin Brâncuşi); a asfaltat piaţa Catedralei şi a mai realizat mii de proiecte - după cum declară chiar el-, «pentru autorităţi, particulari, şi Bisericile din judeţ»“,

mai arată Lucia Crăciun. 

11 clădiri, pe lista monumentelor istorice 

11 clădiri reprezentative astăzi din municipiul Târgu Jiu care au fost proiecate de arhitectul de origina austriacă au fost declarate monumente istorice.  

„Unsprezece dintre construcţiile ridicate după proiectele arhitectului Julius Doppelreiter în oraşul Târgu Jiu, precum Colegiul Naţional „Spiru Haret“, Casele Brădişteanu - str. Republicii nr.10, Casa Vintilă - Calea Eroilor nr. 5, Biblioteca Judeţeană „Cristian Tell“ - Calea Eroilor nr. 23, Casa Opriş - Calea Eroilor nr. 49, Casa Bădescu - Calea Eroilor nr. 92, Casa Catană - str. Unirii nr. 37, Casa Barbu-Gănescu - Piaţa Revoluţiei nr. 2, Redacţia ziarului Gorjeanul - B-dul Constantin Brâncuşi nr. 15, Casa memorială Josif Keber - str. 11 Iunie nr. 67, Casa Mihăileanu/Gherghe - str. Geneva nr. 13 au fost declarate clădiri de patrimoniu. Acest lucru a fost de un real folos pentru unii din proprietarii lor. I-a ajutat să-şi salveze bunul pentru a cărui construcţie dăruiseră o bună parte din viaţă şi din câştigul lor, iar după 1990, să-şi redobândească titlul de proprietari, după ce ani de zile trăiseră sub ameninţarea confiscării sau demolării acestora“, notează Lucia Crăciun.

Casele lui Doppelreiter nu seamănă între ele

Cadrul didactic de la universitatea din Târgu Jiu mai remarcă faptul că locuinţele proiectate de Julius Doppelreiter sunt total diferite şi nu seamănă între ele, fiecare dintre ele fiind o adevărată „bijuterie“ arhitectonică: „Niciuna din casele proiectate de acest arhitect nu seamănă între ele, fiecare are nota sa aparte, distincţa sa, silueta sa, prezenţa sa, arhitectura sa, frumuseţea sa, sobrietatea sa, faţadă din orice unghi ai privi-o. Toate aceste atribute duc la concluzia că ele se deosebesc net unele faţă de altele, dar, în acelaşi timp, la un studiu atent se pot găsi şi particularităţi pe care dacă le remarci de la început te ajută să descoperi elementele comune de care beneficiază fiecare din aceste bijuterii arhitectonice. Referirea se face spre exemplu la temeliile acestora care în proporţie de 90% sunt din piatră de râu, apoi, la grilajele unora din modelele de balcon, giurgiuvelele ferestrelor şi grilajul de la gârliciurile beciurilor pentru care arhitectul recomanda să fie vopsite în funcţie probabil de culoarea sa preferată, splendida nuanţă grenavişină putredă, ce se asorta perfect cu întregul. Un alt element distinctiv îl prezintă casele ai căror proprietari dispuneau de o anumită forţă financiară, aceştia solicitând executantului ca unele uşi interioare să fie lucrate din lemn de stejar, rotunjite în partea de sus şi prevăzute pe toată suprafaţa cu ochiuri egale de cristal care înlocuiau geamul obişnuit, iar anumite camere ale imobilului să fie prevăzute cu grinzi la vedere vopsite grena, care să dea o notă de eleganţă încăperii“.