„Tomata“ lui Dragnea se schimbă, nemulţumirile persistă. „De ce sunt obligat să cultiv extratimpuriu?“

„Tomata“ lui Dragnea se schimbă, nemulţumirile persistă. „De ce sunt obligat să cultiv extratimpuriu?“

Liviu Dragnea a promovat intens programul „Tomata“, fermierii din Olt înscrişi în program fiind în fiecare an cei mai numeroşi FOTO: Alina Mitran

Programul „Tomata“, intens promovat de Liviu Dragnea şi de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, se schimbă din acest an, însă nu toţi fermierii consideră noile condiţii de bun augur. Vor fi cinci legume, dar sprijin mai mic.

Fermierii care cultivă legume în spaţii protejate au aşteptat cu nerăbdare noua formă a programului „Tomata“, atât de lăudat de susţinătorii fostului guvern PSD. 

Unii au cerut de-a lungul anilor ca şi alte legume să fie incluse în program, considerând că sunt favorizaţi fermierii specializaţi pe cultura de tomate, pe de o parte, iar pe de alta acuzând că acest ajutor a încurajat monocultura şi a distorsionat piaţa. 

Nemulţumiri, însă, sunt şi faţă de noul program, care a fost pus joi, 25 martie 2021, în dezbatere publică, aşteptându-se eventualele amendamente la actul normativ supus dezbaterii până pe 5 aprilie.

Cel mult 2.000 euro sprijin şi posibilitatea de a alege din cinci variante


Plafonul alocat măsurii de sprijinire a cultivării legumelor în spaţii protejate este mai mic decât anul trecut. Deşi au cerut 50 milioane euro şi sperau să obţină cel puţin 40 milioane, suma alocată de-abia se apropie de 31 milioane euro. Pe de altă parte, din start programul prevede un ajutor de până la 2.000 euro/fermier (faţă de 3.000 euro în anii anteriori), însă dacă foarte mulţi fermieri se vor înscrie, suma va scădea, cum s-a întâmplat şi anul trecut.

Un alt inconvenient este acela că fermierii interesaţi de program ar fi trebuit ca până la această dată să înfiinţeze cultura, astfel încât să se poată încadra în termenul de înscriere în program, pe de o parte, dar mai ales în cel de valorificare a legumelor obţinute.

Fermierii pot opta să solicite sprijinul de minimis pentru: ardei gras şi/sau ardei lung; castraveţi, tomate, varză alba şi/sau roşie şi vinete. O mare nemulţumire a fermierilor este că pe cei 1.000 m.p., minimum, care trebuie cultivaţi pentru a primi ajutorul, nu se poate face un mix, ci trebuie să opteze pentru o singură legumă.

„Din punctul meu de vedere programul acesta este făcut prost, fără atenţie la realitatea de pe teren şi la nevoile fermierilor. Mă refer atât la faptul că nu permite un mix de specii cât şi la obligarea fermierului de a face culturi forţate, extratimpurii. Eu de exemplu sunt localizat în nordul Moldovei şi cultiv în sistem ecologic. În contextul meu e mai rentabil să cultiv în ciclu prelungit. Nu văd motivul pentru care sunt obligat să cultiv extratimpuriu. Într-adevăr, nu am aceleaşi costuri ca cineva care încălzeşte, dar nici costurile mele de producţie nu sunt deloc mici şi acest ajutor ar fi fost binevenit“, au început deja fermierii să-şi spună părerea pe un grup dedicat lor. „Încurajează monocultura şi desfacerea engros a producţiei“, continuă fermierul.

„Nu ne facem planul în functie de HG-urile guvernului, ci în functie de experienţa noastră, de cerere, de zona în care ne aflăm“

Fermierii mărturisesc că nu înţeleg de asemenea cum s-a ajuns la cele cinci legume şi nu la altele, pentru că nu pare ca decizia să aibă la bază criterii obiective. O părere critică are şi Ramona Duminicioiu, reprezentanta Asociaţiei Eco-Ruralis.

„La o primă citire am nişte observaţii de fond:
1. Alegerea celor 5 specii de legume pare aleatorie. Nu este clar nici dacă singurul criteriu a fost satisfacerea cererii pieţei. Ar trebui luate în considerare şi criterii de combatere a crizei climatice şi selectate specii asociate, care se sprijină unele pe celelalte, sau care contribuie la rezolvarea unor probleme cum ar fi fixarea azotului în sol sau menţinerea apei în sol, sau care contribuie la o nutriţie echilibrată.

2. Minim 1.000 mp exclusiv pentru una dintre culturile prevazute. Nu trebuie încurajate monoculturile, trebuie susţinute culturile combinate, e mai sustenabil şi permite sprijinul pentru mai mulţi producători. Mai ales că acest HG vine dupa ce culturile au fost planificate. Nu ne facem planul în functie de HG-urile guvernului, ci în functie de experienţa noastră, de cerere, de zona în care ne aflăm ş.a.m.d.. Nu sunt convinsă că 1000 mp / specie e suficient de inclusiv, tind să cred că nu, suprafaţa / specie ar trebui redusă.


3. Spatii protejate; de ce această limitare, pentru că cei care cultivăm în câmp ne confruntăm cu mai multe riscuri şi avem nevoie de mai mare sprijin. Limitarea asta arată o tendinţă a guvernului de a sprijini tot pe cei care au beneficiat de sprijin până acum“, a reacţionat, pe acelaşi grup, Ramona Duminicioiu, reprezentanta Asociaţiei Eco-Ruralis.

Liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, a declarat la rândul său că va susţine în aceste zile rezervate înaintării propunerilor posibilitatea ca fermierii să poată să aleagă cel puţin două legume pe care să le cultive pe cei 1.000 m.p.. 

De asemenea, va propune să se elimine termenele impuse pentru valorificarea producţiei (15 iunie pentru tomate şi castraveţi, respectiv 1 iulie pentru celelalte), iar asta în sprijinul ideii că programul ar trebui să încurajeze producţia de legume pe tot parcursul anului, nu doar a legumelor timpurii, pentru că deficitul producţiei autohtone în piaţă se manifestă pe toată perioada. O altă solicitare va fi includerea şi a altor legume: fasole urcătoare, conopidă, gulii etc.

Care sunt noile condiţii de eligibilitate

O altă noutate a programului este că sprijinul va fi acordat prin APIA, instituţie care va centraliza dosarele, urmând ca partea de controale să se realizeze în colaborare cu reprezentanţii direcţiilor de agricultură judeţene. Data limită de înregistrare a solicitărilor către această instituţie este 17 mai.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producţia de legume în spaţii protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate, conform actului normativ în dezbatere:

„a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

b) să depună cerere de înscriere în program, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1;

c) să utilizeze o suprafaţă cumulată de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile prevăzute la art. 2,

d) să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii înfiinţate;

e) să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2021;

f) să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean;

g) să facă dovada valorificarii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare. Cconform aceluiaşi document, producţiile minime impuse pentru acordarea sprijinului sunt:

a) în sere:
i) 2.900 kg/1.000 mp pentru ardei gras şi/sau lung;
ii) 5.000 kg/1.000 mp pentru castraveţi;
iii) 8.500 kg/1.000 mp pentru tomate;
iv) 4.600 kg/1.000 mp pentru varza albă şi/sau roşie. 

v) 3.000 kg/1.000 mp pentru vinete;

b) în solarii:
i) 1.600 kg/1.000 mp pentru ardei gras şi /sau lung;
ii) 3.000 kg/1.000 mp pentru castraveţi;
iii) 3.200 kg/1.000 mp pentru tomate;
iv) 2.200 kg /1.000 mp pentru varza albă şi/sau roşie.
v) 2.000 kg/1.000 mp pentru vinete.

Vă recomandăm şi:

Fermierii spanioli caută în România 900 de lucrători. Salariul a crescut faţă de ofertele precedente

Cum au ajuns fermierii români să arunce la gunoi tone de roşii. Aberaţia legumelor cultivate fără discernământ doar pentru ajutorul guvernamental de 3.000 de euro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările