Secretele scriitorului Mihail Drumeş, citit pe nerăsuflate de generaţii de adolescenţi. Învăţătorul i-a intuit talentul încă din clasa a III-a
0
„Invitaţie la vals“, „Scrisoare de dragoste“ sau „Elevul Dima dintr-a şaptea“ au şi astăzi succesul de odinioară la adolescenţii care încă preferă să deschidă o carte.
Este autorul cu un succes formidabil la cititori, chiar dacă nu în aceeaşi măsură şi la critici. Tradus în franceză, germană, spaniolă, slovacă, bulgară, turcă, romanele sale au zeci de reeditări şi aprind şi astăzi imaginaţia adolescenţilor, în special. Şi dacă tinerii de aiurea au la dispoziţie internetul, tinerii din localitatea natală Balş au privilegiul de a consulta fondul de carte „Mihail Drumeş“ din cadrul bibliotecii orăşeneşti. Pot să se plimbe prin faţa casei scriitorului şi învaţă, mulţi, alfabetul la şcoala care-i poartă numele.
Mihail se năştea la 26 noiembrie 1901 la Ohrida, în fosta Iugoslavie, din iubirea sârboaicei Despina Gero pentru macedoneanul Vasile Dimitrie, fiind al patrulea din cei şase copii ai cuplului. Când scriitorul de mai târziu avea doar trei ani, familia se stabilea devinitiv la Balş, judeţul Olt, schimbându-şi numele din Dimitrie în Dumitrescu.
„Vasile Dumitrescu a înfiinţat în Balş un atelier de tinichigerie, care, ulterior, s-a dezvoltat şi diversificat, căpătând numele de Fabrica Metalurgică «Balşul», apoi de fabrica «Jiul», «Termex» de astăzi.
În perioada 1908-1913, Mihail Dumitrescu (Drumeş) urmează cursurile Şcolii Primare de Băieţi din Balş, avându-l ca învăţător pe Constantin Dinculescu, cel care în clasa a III-a l-a ridicat în faţa clasei lăudându-l pentru o compunere şi zicându-le celorlalţi elevi să se uite bine la el căci va fi un mare scriitor“, menţionează profesorul Ion Negreanu în volumul II al monografiei oraşului Balş, editată în 2015.
De altfel, chiar Drumeş relata în prefaţa scrisă la cartea lui Filip Dinculescu (fiul învăţătorului său) „Caii regelui“ episodul, iar în publicaţia periodică „Oltul“, în special, amintea mai multe episoade din copilăria trăită în Oltenia.
Podul de lemn de peste Gemărtălui şi zăvoiul din Balş, în „Cazul Magheru“
Pleacă mai departe la şcoală la Gimnaziul „Ioniţă Asan“ din Caracal şi ulterior la Liceul „Carol I“ din Craiova. În 1917, din cauza războiului, întrerupe studiile, pentru ca în 1925 să treacă Bacalaureatul la colegiul din Craiova şi să se înscrie la cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti. La 16 ani începe să scrie „Pata de sânge“, însă debutul are loc de-abia 10 ani mai târziu, cu volumul de proză „Capcana“.
„Invitaţie la vals“ îi aduce succesul comercial
Succesul extraordinar vine în 1937, cu „Invitaţie la vals“, însă continuă cu „Scrisoare de dragoste“ doi ani mai târziu, ceea ce-i permite, în acelaşi an, 1939, să cumpere editura Bucur Ciobanul din Bucureşti, unde promovează în speacial cărţile pentru copii şi tineri, pe care, multe, le şi semnează.
„Cazul Magheru“, în care, spune prof. Ion Negreanu în cartea amintită anterior, „Mihail Drumeş aminteşte de podul de lemn de peste Gemărtălui pe care a trecut cu iubita şi apoi cu doctorul din Craiova, de zăvoiul din Balş şi de noaptea ploioasă petrecută la Chinteşti, lângă Balş“ apare în 1946, ca şi „Elevul Dima dintr-a şaptea“, cărţi cu multiple reeditări.
„Casa familiei Drumeş se află chiar lângă Termex FOTO Alina Mitran“
Drumeş cunoaşte şi altfel de tratament, între 1946 şi 1961 fiind marginalizat pentru vina de a fi deţinut o editură. Continuă, însă, să scrie şi i se reeditează după 1961 operele vechi.
De-a lungul anilor, „Invitaţie la vals“ a rămas cea mai de succes carte, cu peste 35 de ediţii, urmată de „Scrisoare de dragoste“ şi „Elevul Dima dintr-a şaptea“.
Încercând să ofere o imagine cât mai fidelă a succesului de care se bucura scriitorul bălşean, profesorul Ion Negreanu povesteşte cum, în 1952, elev fiind la Şcoala Pedagogică de Băieţi din Craiova, vestea că deţine romanul „Elevul Dima dintr-a şaptea“ a stârnit o adevărată furtună în şcoală, mai toţi cei 800 de „normalişti“ dorind s-o citească, astfel că directorul şi directorul-adjunct au plecat în căutarea cărţii. „A devenit un bun al şcolii“, îşi aminteşte prof. Negrescu.
Proze istorice, repovestiri ale operelor recelebre, recenzii, relatări despre mari invenţii şi realizări, Mihail Drumeş, care publică de-a lungul anilor şi sub pseudonime ca Moş Ene, Unchiul Victor, Barbu Apelevianu, Dinu Gherghel, Lelia Zăvideanu etc., a avut succes cu toate.
Casa familiei, de vânzare
Astăzi bălşenii au o stradă care-i poartă numele, o şcoală cu rezultate excepţionale, elevii de aci venind cu premii de la toate concursurile din ţară, un bust al scriitorului în cadrul ansamblului din faţa primăriei, un fond de carte şi obiecte care i-au aparţinut la biblioteca muzeului, iar cei mai vârstnici, şi amintiri.
Dacă-l întrebi de casa Mihail Drumeş pe un tânăr bălşean, foarte probabil să nu ştie să-ţi indice locul. Vârstnicilor, însă, li se luminează faţa şi te îndrumă bucuroşi, probabil cu gândul la romanele care le-au însufleţit adolescenţa. Din păcate, starea în care se află nu e cea mai bună, trecând de-a lungul timpului pe la mai mulţi chiriaşi şi neputând fi preluată de administraţia oraşului.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
